Gardul Ungariei împotriva imigranților. Serbia cere ajutorul UE

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Planul Ungariei de a bloca graniţa cu Serbia a stârnit nemulţumire nu doar la Belgrad, ci în toată regiunea Balcanilor de Vest. Ministrul sârb de Interne a atras atenţia că ţara sa nu poate gestiona singură o situaţie atât de complexă şi a solicitat ajutor de la Bruxelles.

„Cerem sprijinul partenerilor noştri din Uniunea Europeană, avem nevoie de asistenţă suplimentară pentru a ne proteja graniţele cu statele de unde vin aceşti imigranţi. Mulţi dintre ei intră în ţara noastră de pe teritoriul unor state UE precum Grecia sau Bulgaria”, spune Nebojsa Stefanovici, ministrul de Interne al Serbiei.

În ultimii doi ani, numărul solicitanţilor de azil a crescut de patru ori în Serbia, până la 22.000 în primele cinci luni ale acestui an. Analiştii de la Belgrad consideră iniţiativa Ungariei un mesaj de nesupunere faţă de Uniunea Europeană şi o asociază cu Zidul Berlinului.

Ca şi Serbia, Macedonia este o altă ţară de tranzit pentru imigranţii ilegali care intră pe continent prin sud-est şi încearcă să ajungă în Occident.

„Oamenii sunt binevoitori aici, în Macedonia, ne ajută cum pot. Dar nu putem călători nici cu trenul, nici cu autobuzul, cu niciun mijloc de transport. Facem călătoria pe jos”, spune un imigrant.

Decizia Ungariei de a închide graniţa cu Serbia a stârnit nemulţumire şi printre activiştii pentru drepturile omului. Asociaţiile maghiare implicate în programele pentru refugiaţi spun că puţini dintre cei care intră în ţară îşi doresc să se stabilească acolo.

„Odată ce primesc statutul de refugiat, sunt în siguranţă pentru că nu mai pot fi expulzaţi. Dar le este foarte greu să-şi întemeieze o viaţă aici. De aceea îşi doresc să plece spre Germania sau Suedia”, spune Charline Becker, activistă.

Gardul pe care Ungaria vrea să-l ridice la graniţa cu Serbia nu este nici pe departe un concept nou. Israelul şi Cisiordania sunt separate de un zid înalt de opt metri care se întinde pe o distanţă de aproape 500 de kilometri, americanii au ridicat o construcţie similară pe toată lungimea graniţei cu Mexicul, iar Bulgaria a închis recent o parte a frontierei cu Turcia.