REPORTAJ | Pro și contra vaccinării. Între posibile reacții adverse și riscul unor epidemii
Anual, în lume, peste trei milioane de copii mor din cauza bolilor infecţioase, potrivit rapoartelor OMS.
„Vaccinul este singura modalitate de prevenţie clară a acestor boli”, spune Victor Olsavsky, șef al Biroului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în România.
România are cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană: 11 decese la 1.000 de nou-născuţi, conform statisticilor UNICEF. Printre principalele cauze se numără bolile infecțioase.
Valeria Herdea, medic, preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie: „Suntem o țară endemică pentru tuberculoză, țară endemică pentru hepatita B. Endemică înseamnă că avem o proporție foarte mare de populație care suferă de aceste boli”.
România se confruntă cu cele mai multe cazuri de tuberculoză şi rubeolă din Europa, arată statisticile oficiale. De asemenea, ocupăm locul al doilea la numărul de cazuri de hepatită B. Deşi aceste afecțiuni mortale ar putea fi prevenite prin vaccinare, în România imunizarea populaţiei se desfăşoară cu dificultate. Cauzele sunt lipsa de vaccin şi neîncrederea românilor în această procedură medicală.
„Este foarte clar că a fost o lipsă de informare şi o lipsă a interesului din partea celor care fac aceste campanii de vaccinare”, spune Eduard Petrescu, coordonator de programe la UNICEF România.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Într-adevăr, nu a existat o campanie de informare coerentă şi aş spune că a fost făcută intempestiv şi neprofesionist”, afirmă şi Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătăţii.
Vaccinuri periculoase sau malpraxis?
În ultimii ani, în România, rata vaccinării a scăzut dramatic, chiar şi cu 20 de procente, sub nivelul de siguranţă de 95% recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Tot mai mulţi părinţi au întrerupt imunizarea copiilor după ce aceştia au avut reacţii adverse.
Bogdan şi Oriana locuiesc în Bucureşti şi au doi copii, Tomiţă şi Sofia. În urmă cu patru ani, Tomiţă a fost diagnosticat cu „encefalopatie epileptică” şi cu „manifestări specifice autismului”. Părinţii susţin că băiatul lor s-a îmbolnăvit imediat după ce a fost vaccinat.
„Mai are un pic şi face cinci ani. De învăţat să meargă, încă nu e perfect cu mersul, dar asta a început abia acum câteva luni, abia acum trei luni. Adică un copil normal învaţă undeva pe la opt luni. Partea de vorbit, la fel. El nu vorbeşte, scoate câteva sunete”, spune tatăl lui Toma.
Oriana spune că problemele de sănătate ale copilului au apărut după ce medicul pediatru i-a administrat vaccinul hexavalent, la vârsta de patru luni. Vaccinul hexavalent este cuprins în Programul Naţional de Imunizare al Ministerului Sănătăţii.
În baza acestui program, toţi copiii pot fi vaccinaţi, gratuit, până la vârsta de 14 ani, împotriva a 10 boli infecţioase, însă numai cu acordul părinţilor.
„După vaccinul de patru luni, care este cel împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive şi poliomielitei, la câteva zile după ce a fost vaccinat, a început să facă un fel de convulsii de tip spasme asimetrice, se îndoia din corp, aşa, într-o parte, şi revenea”, spune Oriana, mama copilului.
Îngrozită de starea de sănătate a copilului, Oriana l-a dus la doctor. Tomiţă a fost diagnosticat cu encefalopatie epileptică, o afecțiune severă a creierului, care poate provoca retard motor și psihic.
„Ne-am speriat, ne-am dus la medicul pediatru, care ne-a trimis la neurolog şi ni s-a dat direct un anticonvulsivant (…) De la el, a început să facă şi mai tare şi mai puternic crizele”, mai spune mama lui Toma.
Cum starea de sănătate a copilului s-a înrăutăţit, medicul pediatru i-a schimbat tratamentul prescris de neurolog, cu un altul pe bază de hormoni. Timp de opt luni, Tomiţă a dat semne de însănătoşire. Însă problemele sale au reapărut când a împlinit un an şi două luni. Atunci, medicul pediatru le-a recomandat părinţilor să-i facă şi vaccinul de şase luni, pe care nu i-l administrase în timpul tratamentului medical.
„Pe prospect apare scris - și un medic ar trebui să îți recomande și să te avertizeze măcar - să fii atent la reacțiile adverse de pe prospect, să te uiți: „uite, domn'e, poate copilul să aibă aceste efecte adverse. Dacă le are, nu îi mai faci vaccinul respectiv pentru că, dacă i-l faci, s-a terminat”, spune Oriana.
Prin Programul Naţional de Imunizare pot fi vaccinaţi doar copiii sănătoşi. Exasperaţi de situaţia în care se afla Tomiță, Bogdan şi Oriana au luat o decizie disperată. L-au dus, pentru investigaţii, la o clinică medicală din SUA.
„Când noi am luat decizia asta cu plecatul în SUA, el era sub aproximativ patru sau cinci medicamente, dar era foarte „legumă”. Nu mişca şi crizele, partea asta de crize, nu i se reglaseră deloc”, îşi aminteşte Bogdan.
În SUA, Tomiţă a fost consultat de un medic neurolog care a stabilit că acesta are și „manifestări specifice autismului”. Pentru a-i opri crizele, medicul i-a administrat un tratament naturist.
„Dânsul ne-a dat un fel de tratament de detoxifiere. El a descoperit că chlorella şi tinctura de leurdă şi de coriandru scoate metalele grele şi tot ce ştim că conţin vaccinurile din organism şi îl curăţă. Şi el ne-a dat un tratament personalizat pentru Toma”, povesteşte Oriana.
Tratamentul a costat peste 8.000 de dolari. Deși crizele au dispărut, Tomiţă nu s-a însănătoşit complet. În prezent, copilul face şedinţe de kinetoterapie şi de logopedie.
Părinţii sunt rezervaţi în privinţa şanselor de recuperare ale lui Toma.
În urma experienţei cu Tomiţă, Bogdan şi Oriana au luat decizia să nu îşi vaccineze cel de-al doilea copil, pe Sofia, o fetiţă în vârstă de două luni.
Vaccinul se administrează doar copiilor sănătoşi
Un alt copil care a avut reacţii adverse după vaccinare este Matei, în vârstă de un an şi opt luni. Mama băiatului, Irina, spune că acesta a fost diagnosticat cu „Sindromul Hipoton”, după ce medicul pediatru i-a administrat vaccinul hexavalent, la vârsta de două luni. Din cauza acestei afecţiuni, copilul nu mai putea să-şi coordoneze mușchii.
„În primul rând, nu putea să îşi ţină capul. În partea de jos a corpului avea o energie fenomenală, ar fi dat tot timpul din picioare, ar fi mers, s-ar fi târât, dar nu putea din cauza mâinilor şi a musculaturii spatelui şi a capului. Alimentația, când am început să îi dăm, nu puteam să îi dăm pentru că nu îşi ţinea capul”, îşi aminteşte mama lui Matei, Irina.
Ea povesteşte că starea de sănătate a lui Matei s-a agravat după ce medicul pediatru l-a vaccinat a doua oară, la vârsta de patru luni. Ca şi în cazul lui Tomiţă, doctorul nu a ținut cont că Matei era bolnav.
„Nimeni nu se uită cu atenție în istoricul copilului, să vadă dacă este sau nu contraindicat. Noi, ca părinți, nu primim niciodată acel prospect să îl citim. Noi semnăm că am luat la cunoștinţă, dar, de fapt, nimeni nu ne arată acel prospect. Eu l-am citit abia după ce am făcut vaccinul copilului şi am rămas şocată că, de fapt, nu ar fi trebuit să îl vaccinez”, spune mama lui Matei.
Matei a dus o adevărată luptă cu boala. „Am făcut opt luni de kinetoterapie, masaj şi altă tehnică, tehnica Bowen pentru recuperare. (...) Exerciţiile fizice erau pentru el foarte grele, plângea şi a fost greu”, mărturiseşte Irina.
Terapeutul lui Matei a fost chiar bunica sa, specialist în tehnica Bowen. Adepții acestei tehnici cred că organismul se poate vindeca singur, de orice afecțiune, prin masarea unor puncte pe corpul pacientului. În prezent, Matei încă mai are probleme locomotorii şi continuă exercițiile de recuperare. Irina a hotârât să nu-și mai vaccineze niciodată copilul.
Pentru Ministerul Sănătății, cazurile lui Tomiţă şi Matei sunt doar excepţii de la regulă. Statisticile Institutului Naţional de Sănătate Publică arată că doar 1% din copiii imunizaţi au avut reacţii adverse.
„Întodeauna se discută global”
„Important este raportul beneficiu-risc. Este o tragedie pentru familia respectivă când există o astfel de reacţie adversă, dar întotdeauna se discută global. Problema se discută global”, spune Anca Crupariu, şef al Departamentului Politici şi Strategii, din cadrul Agenției Naţionale a Medicamentului.
Agenţia Naţională a Medicamentului este instituţia care autorizează punerea pe piaţă a produselor medicale. Reprezentații agenției spun însă că vaccinurile sunt produse sigure, de calitate.
„Trebuie să înţelegeţi faptul că, înainte de a fi pus pe piaţă, un vaccin, ca de altfel oricare din medicamente, este supus unei evaluări stricte a calităţii, dar şi a eficienţei şi a siguranţei”, mai spune Anca Crupariu.
Cu toate acestea, un raport confidenţial al producătorului de medicamente GSK, făcut public de jurnaliști în anul 2012, arată că vaccinurile pot cauza mai multe afecțiuni, printre care și autism. De vină pentru reacţiile adverse ar fi, de fapt, nu produsul în sine, ci conservanţii din compoziția lui, care au rolul de a-i asigura o durată mai mare de folosire.
„Aceşti conservanţi pot să agraveze sau să producă o boală (...) neurologică, comportamentală, ADHD sau autism”, spune Ioana Roşca, șef al secției de neonatologie de la Maternitatea Giuleşti.
Controversa autismului
În ultimii ani, între medici și autorități a izbucnit o adevărată controversă legată de acești conservanți.
„Concentraţia mercurului din vaccinuri este cam de cinci ori mai mare decât concentraţia admisă, lucru care nu ni se spune”, afirmă Adrian Cacovean, medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi homeopat.
Întrebată ce le răspunde medicilor care susţin că unele vaccinuri deţin concentraţii de mercur de cinci ori mai mari decât limita admisă pentru sănătate, Anca Crupariu a răspuns: „Că, din păcate, nu sunt informaţi. Agenţia Europeană a Medicamentului a impus fabricanţilor de vaccinuri să elimine thimerosalul din componenţa acestora tocmai pentru a elimina suspiciunea legată de posibilele efecte adverse, nedorite, care erau atribuite mercurului”.
Mişcările anti-imunizare
Ca urmare a scandalurilor legate de siguranța vaccinurilor, în România a apărut o adevărată mişcare anti-imunizare, după modelul celor din Occident. Internetul este plin cu bloguri şi forumuri, în care românii se declară împotriva acestei proceduri medicale. Cei care le frecventează sunt, în general, persoane cu studii superioare, care şi-au pierdut încrederea în doctori şi preferă să se documenteze online.
„Te informezi, citeşti, ceri părerea. Cred că asta e, informaţia şi accesul la informaţie duce la schimbarea părerilor”, spune Klara Martiş, o mamă care se opune vaccinării.
Ditta Depner locuiește la Braşov și este mama a doi copii nevaccinaţi. Lucrează ca educator prenatal şi este unul dintre cei mai cunoscuţi adepţi ai mişcării anti-imunizare.
„Primesc zilnic mail-uri sau mesaje în care mămici disperate îmi relatează despre cazurile lor cu copii vaccinaţi sau cu sechelele în urma vaccinării. De la astmuri de toate felurile, alergii alimentare, alergii respiratorii, la afecțiuni neurologice, la dezvoltare întârziată. De exemplu, după administrarea vaccinului ROR de la un an sau de la doi ani sunt evident atât de clare aceste efecte negative, încât mie mi-ar fi frică să vaccinez”, spune Ditta Depner, educator prenatal.
Ditta și ceilalți susținători ai acestui curent de opinie contestă însuşi principiul vaccinării. Acest principiu, inventat în anul 1798 de medicul englez Edward Jenner, presupune introducerea în organism a unor părţi inactive de viruşi sau bacterii pentru a-l stimula să creeze anticorpi.
Printre sceptici se numără şi unii medici care practică homeopatia.
„În momentul respectiv ai produs deja boala în organism. Şi, uneori, boala pe care o produci persistă toată viaţa şi aşteaptă doar un moment în care organismul este lipsit de reactivitate”, este de părere Adrian Cacovean, medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi homepat.
„Noi vaccinăm TBC, pentru că nu vrem tuberculoză în România, şi e aproape jenant să spunem care este rata noilor cazuri de tuberculoză în fiecare an, în condiţiile în care vaccinarea anti-tuberculoasă a fost cea mai bine făcută de 50 de ani încoace”, afirmă Carmen Sturza, medic endocrinolog şi homeopat.
Interes al companiilor farmaceutice?
Adepții mișcării cred că vaccinurile contribuie la propagarea bolilor infecțioase. În plus, ei spun că în spatele Programului Naţional de Imunizare se ascund, de fapt, afacerile de succes ale industriei farmaceutice.
„E marketing! De aceea se fac campanii de vaccinare, de aceea se fac săptămâni internaţionale ale vaccinării, ca să mai bage frica un pic în populaţie şi să vaccineze, pentru că oamenilor le este frică de o banală boală a copilăriei”, spune Ditta Depner.
„Sunt sume importante care se vehiculează şi, practic, vaccinarea nu mai este în mâna doctorilor. Doctorii sunt niște executanţi”, spune şi medicul homeopat Adrian Cacovean.
Reprezentanţii industriei farmaceutice neagă orice înțelegere ascunsă făcută cu autoritățile. Ei susțin că vânzările de vaccin sunt nesemnificative și reprezintă doar 1% din piaţa locală a medicamentelor.
„Estimăm piaţa vaccinurilor undeva în jurul a 30 de milioane de euro, comparativ cu o piaţă totală a României de 2,7 miliarde de euro, deci piaţa este efectiv mică faţă de total”, declară Dan Zaharescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România.
„Ministerul Sănătăţii face licitaţii conform prevederilor legale în vigoare apropo de achizițiile publice”, spune şi Adrian Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătăţii.
Vaccinul nu se află întotdeauna în maternităţi sau la medicii de familie
În timp ce tot mai mulţi părinţi decid să nu-şi mai imunizeze copiii, cei care totuşi vor să o facă întâmpină mari dificultăţi. Doctorii se plâng că Programul Naţional de Imunizăre este tot mai des blocat din cauză că nu există, niciodată, vaccin suficient. Problema există atât în maternități cât și în cabinetele medicilor de familie.
„Ne-am confruntat şi cu lipsa vaccinului împotriva tuberculozei şi cu lipsa vaccinului împotriva hepatitei B. Chiar a fost o perioadă destul de lungă în care a lipsit vaccinul împotriva hepatitei. Părinţii ne întrebau: “Bine, şi noi ce facem?”. Reveniţi peste o lună! Reveneau peste o lună: „Mai reveniţi peste o lună!”. Sau îi trimiteam la medicul de familie”, spune Ioana Roşca, șef al secției de neonatologie de la Maternitatea Giuleşti.
„Noi două luni de zile nu am avut vaccin, deci februarie şi martie nu a fost vaccin”, spune şi Carmen Barbă, medic de familie.
Valeria Herdea este doctor și preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie. În cabinetul său din Bucureşti este forfotă mare. După trei săptămâni de aşteptare, părinţii stau la coadă să îşi vaccineze copiii.
„Este o situaţie extrem de delicată faţă de pacienţii noştri, pentru că noi încercăm să îi consiliem pro-vaccinare. După care ne trezim în situaţia în care am sau nu vaccin. Şi este foarte delicat, pentru că se decredibilizează întreg corpul medical”, spune Valeria Herdea.
În lipsa fiolelor, Valeria Herdea este nevoită să facă liste de aşteptare, spre disperarea părinţilor. Cristina este mama a doi copii. „Am aşteptat timp de trei săptămâni, în aceste trei săptămâni sunam săptămânal la cabinet şi am întrebat dacă au primit sau nu vaccinul”, spune Cristina.
Părinţii care nu sunt dispuşi să îngroaşe listele de aşteptare pentru a primi vaccinul gratuit de la stat îl cumpără din farmacii. Preţul unei singure fiole trece însă de 100 de lei.
„Pacienții noștri vin în farmacie și, în general, doresc vaccin pentru pneumococ, streptococ, pentru difterie, pentru rotavirus”, spune Andreea, medic farmacist.
Vaccinurile distribuite prin Programul Național de Imunizare sunt importate de Ministerul Sănătății. Dan Zaharescu este preşedintele Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România. El spune că Ministerul Sănătății poartă întreaga responsabilitate pentru lipsa vaccinului.
„În clipa în care ni se organizează o licitaţie, astăzi mi se cere să livrez peste două săptămâni, având în vedere acest deficit de capacitate de producție. Eu nu am cum să mă prezint şi să vin cu produsele în termenul care mi s-a cerut. Am nevoie de o perioadă de latenţă de câteva luni. Deci, în mod clar, vor trebui schimbate, cel puţin în plan administrativ, procedurile”, spune el.
Dan Zaharescu mai spune că, în ultimii ani, în lume, cererea de vaccinuri a crescut cu 20%, iar producătorii au nevoie de mai mult timp pentru a onora comenzile. La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că legea este cea care îi împiedică să-și facă stocuri.
„Trebuie găsită o soluţie în care, pentru aceste programe - sau pentru programul de imunizări - să existe o prevedere expresă apropo de constituirea stocului şi de finanţarea lui”, consideră Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătăţii.
Ca un paradox, în România sunt probleme chiar și atunci când există vaccin. Şi asta din cauza modului rudimentar în care se realizează distribuţia. În Bucureşti, medicii sunt nevoiţi să se ducă personal, cu geanta frigorifică, să ridice fiolele de la Direcţia de Sănătate Publică. Instituţia nu are o maşină frigorifică pentru aprovizionarea cabinetelor medicale.
„Le luăm cu geanta frigorifică în care avem biscuiţii care stau în prealabil în congelator, da? Şi după aceea le aducem la cabinet şi băgăm în frigider dozele de vaccin”, explică medicul Carmen Barbă.
Pentru unii medici de familie, cum este Carmen Barbă, orice aprovizionare este o cursă contra-cronometru, cu mașina, de la cabinetul medical la sediul Direcției de Sănătate Publică București și înapoi. În lunile de vară, din cauza căldurii, fiolele trebuie depozitate rapid în frigider, pentru a evita riscul alterării.
„Vaccinul este în geanta frigorifică, a încăput, uitaţi-l. Acum voi pleca cu el la cabinet pentru a-l pune în frigider şi a repune biscuiţii la loc în congelator, pentru următoarea tură de vaccin”, spune medicul.
Singurul producător de vaccin din România, în pragul falimentului
Contactaţi de reporterii Digi 24, reprezentaţii Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti au refuzat să ne acorde un interviu pentru a comenta situația.
Directorul instituţiei, Cristina Pelin, a trimis un punct de vedere în scris: „Ţinând cont de timpul foarte scurt de când am preluat prerogativele de director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, perioadă în care nu s-au semnalat aspectele menţionate de dumneavoastră, cu intermitenţe, în aprovizionarea cu vaccinuri, vă recomand sa realizaţi documentarea în aceasta problemă cu persoanele responsabile şi specialiştii din acest domeniu”.
În timp ce România are probleme cu achiziţia vaccinului din import şi cu distribuţia lui, singurul producător de profil din ţară, Institutul Cantacuzino, a ajuns în pragul falimentului. În ultimii opt ani, institutul de stat a investit peste 12,5 milioane de euro în dotarea cu tehnologie modernă a secţiilor de producţie a vaccinurilor anti-gripal şi BCG, împotriva tuberculozei.
Banii au provenit dintr-un împrumut la Banca Mondială şi de la bugetul de stat. Cum, de mai bine de doi ani, Ministerul Sănătăţii nu a mai comandat nicio fiolă de la institut, instalaţiile sunt nefolosite și se degradează pe zi ce trece.
„Riscuri sunt de a nu a mai putea continua producţia deloc şi să pierdem chiar autorizaţiile de punere pe piaţă”, spune Adrian Onu, director general al Institutului Cantacuzino.
„Dacă mai întârzie mult, o să ne pomenim că rămânem cu fiarele și fără oameni. Oamenii nu mai suportă să trăiască la infinit fără salariu”, afirmă şi Csobor Francisc, director general adjunct al Institutului Cantacuzino.
Problemele Institutului Cantacuzino au început în anul 2013, chiar după o comandă a Ministerului Sănătăţii. Atunci, ministerul a cumpărat 400.000 de doze de vaccin antigripal. Cum banii necesari producţiei au venit prea târziu, specialiştii institutului au fost nevoiți să grăbească procesul de fabricaţie. Prin urmare, întreaga cantitate de vaccin a fost contaminată şi nu a mai putut fi folosită.
„Producţia trebuia începută la începutul lui 2013, în februarie, şi terminată în octombrie. Noi am începutul la sfârşitul lui august, şi am terminat-o în noiembrie”, explică Adrian Onu.
În urma acestei afaceri falimentare, Institutul Cantacuzino a rămas cu 400.000 de doze de vaccin neutilizabil în depozit şi cu imaginea şifonată. În anul 2014, Guvernul a transferat institutul de la Ministerul Sănătăţi la cel al Cercetării. Însă problemele au rămas fără rezolvare.
„Mi-e greu să spun că Ministerul Sănătăţii este vinovat. Sigur că puteau să hotărească de comun acord că nu era acel an optim pentru debutul producţiei, ci trebuia amânată cu un an, ca să existe puţină relaxare în ceea ce priveşte producţia”, este de părere Alexandru Rafila, consilier al ministrului Sănătăţii.
Din cauza lipsei de fonduri, investiţiile în secţia de producție a vaccinului BCG, împotriva tuberculozei, au fost oprite. De acest produs este mare nevoie în cadrul Programului Național de Imunizare.
„În momentul de faţă, mai sunt necesare câteva sute de mii de euro ca să se finalizeze complet”, spune Robert Marinescu, profesor doctor la Institutul Cantacuzino.
Vaccinul BCG este adus, la ora actuală, din Bulgaria.
Institutul de boli infecțioase Matei Balş a raportat o creştere a numărului de pacienţi
Luna trecută, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care Institutul Cantacuzino a devenit instituție de interes strategic național. Executivul a alocat 10 milioane de euro pentru plata datoriilor, în vederea reluării producției de vaccin antigripal. Interesul Guvernului pentru reluarea producţiei interne de vaccin vine în contextul în care cel mai mare institut de boli infecțioase din țară, Matei Balş, a raportat o creştere a numărului de pacienţi.
„Se observă o uşoară creştere, în special a cazurilor de rujeolă. De exemplu, numai în anul trecut au fost internaţi 20 de copii confirmaţi cu rujeolă, în condiţiile în care vaccinarea este gratuită şi ar trebui să avem zero cazuri. De asemenea, se observă o creştere foarte uşoară a cazurilor de rubeolă şi infecţie urliană, sau oreion, cum mai este cunoscută populaţiei”, spune Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş.
Imunizarea ar putea deveni obligatorie: Interdicţii pentru copiii nevaccinaţi
Ca urmare a creşterii numărului de internări, Ministerul Sănătăţii a anunţat că pregăteşte un proiect de lege prin care imunizarea va deveni obligatorie. Ce riscă cei care vor refuza această procedură?
„În niciun caz nu o să luăm exemplul cu amendă penală, sau cu lipsirea de libertate. E o prostie. Nu s-a gândit nimeni la aşa ceva. Dar limitarea accesului în colectivităţi a acestor copii trebuie luată în discuţie pentru că, până la urmă, trebuie să înţelegem următorul lucru. Vaccinul nu protejează doar copilul în sine, ci protejează şi colectivitatea în care el trăieşte”, spune consilierul onorific al ministrului Sănătăţii.
„De ce le-ar fi frică celor vaccinați de cei nevaccinați, când ei sunt imuni? Deci au protecție. Nu ai cum să obligi un om să urmeze un tratament obligat-forțat. Nu ai cum, este împotriva drepturilor omului”, spune Ditta Depner.
Concret, copiii nevaccinaţi ar urma să nu mai fie primiți în grădiniţe şi în şcoli. În prezent, reglementările privind înscrierea în unităţile de învăţământ se bat cap în cap. Prin Hotărârea de Guvern nr. 857/2011, constituie contravenție „primirea copiilor și tinerilor, în unitățile pentru protecție, educare și instruire, fără dovada imunizării”. În schimb, ordinul ministrului Educației nr. 3111/2014, care stabilește regulile de înscriere în învățământul primar, nu face nicio referire în acest sens.
„Este necesară o armonizare între ceea ce prevede Ministerul Sănătăţii, respectiv obligativitatea efectuării vaccinărilor, şi Ministerul Învăţământului, Educaţiei, care ar trebui să solicite, la înscrierea în învăţământul preşcolar şi şcolar, dovada că a efectuat corect vaccinările”, afirmă Marin Burlea, medic şi preşedinte al Societăţii Naţionale de Pediatrie.
Alte ţări au măsuri drastice pentru prevenţia epidemiilor
În timp România are legi contradictorii, alte ţări au adoptat măsuri drastice pentru prevenţia epidemiilor. În Franţa, spre exemplu, persoanele care refuză vaccinarea riscă amenzi de până la 30.000 de euro sau chiar sunt pasibile de închisoare. Din acest an, Australia a anunţat că nu mai permite cultelor religioase să refuze imunizarea. Preocupările guvernelor din întreaga lume pentru prevenția epidemiilor vin în contextul reapariţiei unor boli infecţioase mortale, precum poliomielita, odată cu creșterea numarului de refugiați.
„Este vorba de conflictul din Siria, care a generat un val de emigraţie masiv. Aceşti emigranţi au foarte mulţi copii, mulţi nu sunt vaccinaţi şi, în acea zonă, deja a fost identificată circulaţia virusului Polio, care produce poliomielita, inclusiv în Israel”, explică Alexandru Rafila.
„Gândiţi-vă că, la ora actuală, în SUA există o epidemie de rujeolă, că vine uşor înspre noi”, spune şi Valeria Herdea, medic şi preşedinte al Asociaţiei pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie.
„De asemenea, avem alături de noi o ţară mare, care este Ucraina. În Ucraina, tot aşa, programele de imunizări datorită conflictelor au probleme foarte serioase. Există o alertă de la organismele de sănătate internaţionale privind posibilitatea apariţiei de difterie în Ucraina”, mai spune Alexandru Rafila.
Luna trecută, în Spania, un copil nevaccinat, în vârstă de șase ani, a murit din cauza difteriei. A fost primul caz de acest gen după 28 de ani de absență a bolii pe teritoriul statului iberic.
Cât de pregătită este România să facă față pandemiilor? În prezent, în România, conform unui studiu al UNICEF, un sfert din părinţi nu ştiu de ce este importantă vaccinarea, pentru că nu au fost informaţi. Există, în schimb, legi contradictorii, milioane de euro investite în aparate scumpe care însă nu sunt folosite, tot mai mulți oameni care nu mai cred în sfaturile medicilor şi recorduri negative la numărul de îmbolnăviri. În timp ce sistemul de sănătate se îmbolnăvește tot mai mult, autorităţile nu găsesc vaccinul pentru lipsa de organizare și de interes.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
