Monica Iacob-Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare

Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare și 3 ani de interzicere a unor drepturi. Ea va executa pedeapsa cea mai grea, dintre cele trei condamnări de 5, respectiv 4 și 3 ani de închisoare, au hotărât judecătorii.

Decizia a fost luată de un complet de trei judecători de la instanţa supremă şi poate fi atacată cu recurs.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi a fost trimisă în judecată, alături de alte 11 persoane, în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie..

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.

Laura Ștefan, expert anticorupție: Pentru judecători nu contează dacă o persoană vine dintr-un partid anume

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

„Până la urmă, cred că discuția pe care încercați să o discutați cu Cristian Tudor Popescu este discuția de fond. Iată un fost ministru PDL anchetat, trimis în judecată și condamnat într-un dosar instrumentat de DNA. Dacă ne amintim din presa vremii ce s-a întâmplat, cum bine remarcați, acest dosar a fost blocat în Parlament. Este un exemplu de proastă practică parlamentară. În cazul doamnei Ridzi s-a ridicat imunitatea în ceea ce privește anchetarea, începerea urmăririi penale, dar procurorii n-au avut voie să facă o percheziție informatică în calculatorul domniei sale, acest lucru a fost interzis de către Parlament”, a spus Laure Ștefan, expert anticorupție.

„Procurorii au trebuit să-și construiască dosarul pe probele existente în afara sistemului informatic pe care îl utiliza doamna Ridzi. Iată că, fără a se accesa calculatorul doamnei Ridzi, procurorii au construit un dosar suficient de solid pentru a se pronunța o condamnare în primă instanță”, a subliniat Laura Ștefan.

Expertul anticorupție e menționat că nu trebuie uitat cum a început această anchetă,și anume în urma investigației jurnalistului Cătălin Tolontan.

Despre paradigma în care este așteptată o sentință în care este judecat un politician, în funcție de culoarea politică a fiecăruia, Laura Ștefan a afirmat că „pentru judecători chiar nu contează persoana respectivă și dacă aparține de PSD, PNL, PC și alte partide”.

„Acest dosar privește un om din PDL, iar DNA a fost adesea acuzat că nu instrumentează dosare cu PDL-iști. Numai cine nu vrea nu vede că există și dosare cu oameni din PDL. Acest dosar este exemplu cel mai elocvent”, a mai spus Laura Ștefan.

Ea a menționat că dosarele se soluționează în măsura în care procurorii adună probe convingătoare, iar dacă unele dintre ele durează este pentru că „se folosesc tot felul de tertipuri”.