Istoricul dosarului retrocedărilor: 8 ani și împroprietăriri mai mari decât cererile

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Elie Vlad Sturza, rudă de gradul cinci cu Nicolae şi Dimitrie Ghica, a cerut retrocedarea a unei suprafeţe de 30.000 de hectare de pădure, teren ce ar fi aparţinut familiei sale. În 2005 a făcut o solicitare oficială către autorităţile din Bacău. Cele mai mari suprafeţe erau la Palanca, 10.000 de hectare, şi la Ciobănuş, alte 8.000.

În 2006, Direcţia Silvică Judeţeană a respins această solictare pe motiv că Elie Vald Sturza nu avea dreptul la moştenire. Legea prevedea că pot fi reîmproprietărite doar rudele până la gradul patru.

Imediat după acest verdict, moştenitorul familiei Ghica a decis să apeleze la o instanţă de judecată şi l-a angajat pe avocatul Ioan Adam, actual deputat. Ioan Adam a mers în faţa judecătorilor cu o altă cerere. A pretins că Sturza ar avea dreptul şi asupra unei suprafeţe de 11.000 de hectare, domeniile de la Dofteana și Beleghet. Judecătorii au analizat cererea şi, în octombrie 2007, au respins-o.

„Din câte știu, aici a fost răzeșie și ei nu sunt boieri de-ai noștri. Au luat fără să aibă dreptul”, spune o localnică.

„Este după o opinia mea o ilegalitate, așa cum s-a tăiat tot și în Dărmănești”, spune o altă persoană din localitate.

Elie Vald Sturza a mers mai departe şi a atact decizia la Tribunalul Băcau. Fără succes. Lupta în justiţie continuă la Judecătoria Sântu Gheorghe. Din nou, magistraţii resping cererea. Ultima bătălia se dă la Tribunalul Covasna. Judecătorii de aici decid să retrocedeze cele 30 de mii te hectare de pădure. În plus, primeşte alte 11 mii de hectare pentru care nu făcuse iniţial cerere.

Romsilva îşi dă seama că instanţa a greşit şi a depus o cere de anulare a sentinţei. Astăzi are termen la Tribunalul Sibiu.

„Eram amenintați că se face plângere penală la Parchet pentru nerespectarea sentinței. După aia amenintați cu faptul că vom plăti penalități în fiecare zi dacă nu îi punem în posesie”, afirmă Constantin Rădulescu, primar comuna Asău.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi suspectează pe judecătorii din Covasna că au dat o decizie incorectă. Motivul: terenurile retrocedate au ajuns la moştenitonitoriul lui Nicolae Ghica, care nu ar fi avut niciodată în patrimoniu aceste suprafeţe.

Terenurile cerute iniţial

Domeniul forestier BRĂTULEȘTI -7500 ha;

Domeniul forestier COMĂNEȘTI-VASIEȘTI - 3700 ha;

Domeniul forestier AGĂȘ - în suprafață de aproximativ 7000 ha;

Domeniul forestier PALANCA - 10.000 ha;

Domeniul forestier CIOBĂNUȘ - 8000 ha.

Terenurile cerute in faţa instanţei

domeniul „PALANCA" 9.560 ha

domeniul „CIOBANUS" - 7.995 ha

domeniul „BRATULESTI" - 6.302 ha

domeniul „AGAS" - 5.532 ha

domeniul „COMANESTI"- 2 .218 ha

domeniul „DOFTEANA" si „BELEGHET"- 11.620 ha

Citiți și:

Filmul zilei. Nume grele în mafia retrocedărilor ilegale de păduri și terenuri: Ioan Adam, Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, prinții Paul și Lia

Adam Crăciunescu, șeful Romsilva, acuzat că a luat decizii care au costat instituția 300 de milioane de euro

Pădurile României, furate sau tăiate. 20% din retrocedări au fost făcute ilegal

Curtea de Conturi: Jumătate din pădurile României, retrocedate în 20 de ani