Bilanţ DNA: Banii din mită ar asigura cofinanțarea pentru autostrăzi timp de trei ani
Aşa arată un dosar DNA - pna.ro
ACTUALIZARE 11:10 Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, a anunţat procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.
Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât acum doi ani: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an, a precizat Laura Codruța Kovesi.
DNA a instituit măsuri asiguratorii de aproape o jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA, a menționat procurorul-șef.
Ea a caracterizat instituția pe care o conduce drept una care „funcționează proactiv, curajos, ferm și eficient”.
Aceste rezultate ne obligă să lansăm o dezbatere despre reforma statului în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției, a mai spus Kovesi.
Este bine să avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție, că avem tot mai mulți condamnați pentru corupție? a întrebat șefa DNA. Răspunsul trebuie să-l dea societatea, a adăugat ea.
Dosarele aflate în lucru la DNA ne arată că nu am prins, însă, toți corupții, a avertizat Laura Codruța Kovesi.
Rezultatele noastre arată că există vulnerabilități care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin acțiuni repetitive.
Achiziții publice – există sectoare în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive.
De multe ori, sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții intră în buzunarul funcționarilor corupți.
Corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii.
Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită.
Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor.
În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.
Aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată. O creștere cu 30% față de anul trecut.
Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări. A dus acest efort la instituții mai curate? s-a întrebat din nou șefa DNA.
Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesară o comunicare în timp real între toate instituțiile care verifică achizițiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție.
Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an.
S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public.
Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată.
O treime din președinții consiliilor județene din România sunt trimiși în judecată.
Este o coincidență? Este o legătură cu funcția publică și bugetul administrat?
Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public, crede șefa DNA.
Cât timp planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate. În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți.
Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme.
Recuperarea produselor infracțiunii a fost o componentă importantă în anul 2015. Compartimentul de investigații financiare al DNA a fost operaționalizat, ceea ce a determinat creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor.
Au fost luate măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro.
De multe ori, în cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe și beneficiază uneori de complicitatea unor autorități. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Se achiziționează bunuri în alte țări.
DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaționale către autoritățile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare număr comisii rogatorii de la înființarea DNA. Probele obținute în acest mod arată că nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii.
În dosarele DNA în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale.
Așa cum am mai susținut este important ca hotărârile judecătorești definitive să fie executate efectiv. Doar așa scopul pedepsei poate fi atins. Să nu uităm că aceste sume aparțin de drept bugetului de stat și trebuie să fie utilizate în folosul societății.
Activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participări în ședințele de judecată. Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA.
Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%.
Durata de judecare a dosarelor scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015 cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%.
Am fost preocupați de hotărârile instanțelor judecătorești pentru evitarea soluțiilor diferite pe aceleași probleme de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție este reperul de jurisprudență în funcție de care ne orientăm practica.
Trebuie să ne asigurăm că soluțiile definitive sunt respectate și executate ca o garanție a statului de drept.
Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit.
Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții.
Deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă.
Justiția este un serviciu public, iar de multe ori funcționăm sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.
Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute.
Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA, a atenționat Laura Codruța Kovesi.
Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.
Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate.
Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor.
În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an.
O primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști. Dar această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm. Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenire a corupției.
Prevederile neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară. Este necesară o intervenție legislativă, dar aceasta nu trebuie să afecteze competențele sau instrumentele investigative. Ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea.
A fost vitală pentru noi intervenția cetățenilor și a societății civile atunci când s-a încercat limitarea intempestivă a competențelor investigative. Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiția, ci trebuie să-i oferim instrumentele de care are nevoie.
Rezultatele obținute se reflectă și în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA. Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens.
Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice și instituții publice.
Ne motivează faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. DNA se bucură de o încredere de peste 61%, cel mai mare nivel de încredere pentru o instituție din sistemul judiciar.
În 2016, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, prioritățile DNA vor viza și investigațiile privind :
- corupția în administrația publică locală;
- corupția în sistemul judiciar;
- corupția în instituțiile de control și executare a pedepselor;
- corupția în achiziții publice, în special în domeniul sănătății și infrastructură;
- frauda cu fonduri europene;
- recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.
În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetățenii României. Fără ei munca noastră nu ar fi fost posibilă. Sunt mii și mii de oameni alături de noi și de munca noastră. Sunt acei oameni cinstiți care vor o societate clădită pe corectitudine și respect. Sunt acei oameni onești care în urmă cu doar câteva luni au strigat în stradă – corupția ucide.
Această conștientizare a societății este cea care ne ajută cel mai mult în lupta împotriva corupției.
RAPORTUL COMPLET DE ACTIVITATE AL DNA îl puteți citi AICI.
DISCURSUL PREȘEDINTELUI KLAUS IOHANNIS:
„În primul rând vă felicit pentru bilanţul activității din anul 2015! Prin prezența mea aici doresc să dau încă o dată un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticorupție, pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției.
De la an la an, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a devenit tot mai eficientă, prin numărul de dosare instrumentate şi complexitatea lor, precum şi prin hotărârile definitive de confiscare şi recuperare a unor bunuri provenite din infracţiuni. Sunteţi un model de instituţie funcţională şi ați creat un standard de performanță.
Prin activitatea și reușitele dumneavoastră ați câștigat aprecierea cetățenilor României, care își doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o țară fără corupție, în care instituțiile, cei aleși să îi reprezinte și cei care îndeplinesc funcții publice sunt realmente în serviciul oamenilor.
Rezultatele obţinute de dumneavoastră în lupta anticorupţie, apreciate și dincolo de granițele României, sunt o garanţie că procesul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept în România se află pe drumul cel bun.
Am convingerea că vom reuşi să fim din ce în ce mai puternici în aplicarea principiului constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege şi să ne aliniem practicilor consacrate în statele cu democraţii consolidate, care pun cetăţeanul în centrul oricărei politici publice.
Doamnelor și domnilor,
Permiteți-mi să remarc în același timp menținerea stabilității cadrului legislativ și faptul că s-a evitat pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupție, cum ar fi amnistia și grațierea, sau modificări intempestive la Codul Penal sau la Codul de procedură penală.
Încuviințarea de către Parlament a cererilor justiției rămâne însă un capitol cu restanțe periodice. Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupţie.
O altă temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă. Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acțiune coerentă din partea autorităților și că trebuie operaționalizate cu adevărat instituțiile cu atribuții, care să recupereze prejudiciile.
Doamnelor și domnilor,
Pe parcursul anului trecut, cum am auzit, au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcţii de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arată că flagelul corupţiei continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră. De aceea, lupta împotriva corupţiei nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător cu rol central în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate.
În paralel, cred că este necesară dezvoltarea unor politici publice şi a unei legislaţii care să pună accent și pe educarea cetăţenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale corupţiei de orice fel, precum şi pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie.
Pentru o schimbare durabilă în societatea românească, am convingerea că pe lângă caracterul judiciar și punitiv, lupta anticorupţie trebuie să capete și o componentă educativă.
De altfel, Strategia anticorupţie pentru perioada 2016-2020, care se află în lucru la Ministerul Justiţiei, urmează să pună accentul nu doar pe stabilitatea cadrului legislativ anticorupţie, ci şi pe tratarea incidentelor de integritate ca eşecuri de management al instituţiilor publice, insistând asupra importanţei analizei post-incident şi asupra măsurilor de prevenţie.
Doamnelor și domnilor,
Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune, fiind apreciate de cetăţeni, dar şi remarcate în plan extern. Bilanţul pe 2015 este o nouă dovadă în acest sens.
Dar, dincolo de dosare și condamnări, activitatea Direcției Naționale Anticorupție are și un alt efect, care se resimte deja și se va resimți pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a început să schimbe societatea la nivel de mentalități și practici, să schimbe modul de funcționare a autorităților și instituțiilor publice și chiar a elitei politice și administrative.
Legea este aceeași pentru toți, respectarea ei nu este opțională, iar corupția este inacceptabilă. Prin activitatea sa, DNA a început să arate că aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins în România, ci că ele trebuie și pot să devină realitate. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate.
Ca Președinte al României, veţi avea în mine un partener în activitatea dumneavoastră și în aplicarea acestor principii. Am convingerea că veţi continua eforturile pentru consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România, astfel încât cetăţenii să aibă sentimentul că trăiesc într-o Românie sigură şi dreaptă.
Vă urez succes în activitatea dumneavoastră viitoare!”
DISCURSUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ:
„Domnule președinte, doamnelor și domnilor,
În ultimii 25 de ani, România s-a confruntat cu un fenomen al corupției de mare amploare: asocieri ilicite și nelegitime între reprezentanți ai aparatului administrativ, executiv, legislativ, uneori chiar judiciar și entități private, promovând interese contrare legii. Acolo unde viața politică și administrația trebuiau să funcționeze în interes public, am asistat adesea la captura statului prin intermediul clientelismului și corupției. Pe scurt, corupția din mediul politic a afectat funcționarea corectă a administrației publice și competitivitatea economiei, precum și încrederea cetățenilor în stat.
Cred că, între timp, a devenit clar că nimeni nu este scutit de respectarea legii, că dosarele penale nu se instrumentează în funcție de prioritățile agendelor politice și că, mai devreme sau mai târziu, încălcarea legii se pedepsește.
Raportul MCV din ianuarie 2016 notează o creștere a numărului de sesizări din partea populației, ceea ce poate fi corelat și cu nivelul crescut de încredere de care se bucură sistemul judiciar și lupta anticorupție în rândul cetățenilor. Creșterea încrederii în instituții este posibilă numai dacă va exista un angajament comun – Parlamentul, Guvernul și sistemul judiciar - pentru a reda credibilitate instituțiilor statului și a reseta modul de a face politică și de a încheia afaceri în România.
Ce are de făcut puterea executivă pentru lupta anticorupție este, în primul rând, să contribuie la un cadru normativ și instituțional stabil, să acopere nevoile de resurse financiare și umane și să creeze condițiile pentru un management independent și performant al instituțiilor implicate în combaterea corupției. Guvernul României înțelege că stabilitatea legislativă și instituțională a fost o premisă majoră a succesului DNA și că această stabilitate trebuie menținută.
Ne aflăm acum la finalul perioadei de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție pe perioada 2010-2015 și pregătim lansarea noii strategii pentru următorii ani, printr-un proces amplu de evaluare și consultare cu sistemul judiciar și cu partenerii din societatea civilă. Este important ca, în perioada următoare, România să dedice mai multe resurse măsurilor de prevenire a corupției, de promovare a integrității și a educației juridice în toate straturile societății – pornind de la cel mai înalt nivel. Nu întâmplător, s-a considerat integritatea drept un criteriu esențial și în desemnarea conducerilor parchetelor și doresc să reconfirm că împărtășesc pe deplin această perspectivă.
Trebuie sa ne gândim tot mai serios la faptul ca tinerii de astăzi vor reînnoi în timp clasa politică și corpul funcționarilor publici. Avem nevoie să dăm exemple pozitive și să facem din integritate și competență regulile jocului în administrația publică. Este evident, însă, că aceste obiective nu pot fi atinse dacă sectorul public este afectat de clientelism și corupție.
Putem concluziona inclusiv din bilanțul de astăzi că acțiunile de combatere a corupției dau rezultate. Asanarea societății românești, încrederea în stat vor apărea atunci când vom fi în măsură să prevenim corupția și nu doar să o combatem ex-post. Și sunt conștient că în această direcție reforma administrației publice, prin transparentizarea actului administrativ, prin profesionalizare, depolitizare, debirocratizare, claritate și predictibilitate în actul decizional vor contribui la reducerea sau chiar eliminarea unor focare de corupție din administrație. Avem nevoie să reinstaurăm un climat de încredere în administrație, bazat pe transparență și claritate a legislației, a procedurilor și a actului decizional.
Teama de a asuma decizii, de multe ori de frica DNA, cum s-a împământenit în această ultimă perioadă, poate veni și din lipsa de claritate a legislației sau a procedurilor de lucru. Aici avem de-a face și cu o responsabilitate politică în actul legislativ. Și cred că această teamă de DNA nu este din cauza modului în care DNA își face treaba în mod exemplar, ci, probabil, de incapacitatea noastră de a progresa cu aceeași viteză în performanță cu care a progresat DNA în acești ultimi ani. Eu cel puțin așa lecturez lucrurile în momentul de față.
Luăm măsuri, totodată, pentru ameliorarea activității de recuperare a prejudiciilor și valorificarea bunurilor provenite din infracțiuni. În luna iunie, Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate va fi operațională. Ne-am angajat să asigurăm resursele necesare pentru a îndeplini această exigență firească și justificată a societății românești.Operaționalizarea Agenției va veni în sprijinul măsurilor deja susținute ale DNA, de înghețare a averilor în cazurile de corupție care, după cum spunea doamna procuror-șef, se cifrează, în 2015, la 452 de milioane EUR.
Vă felicit pentru rezultatele obținute pe parcursul ultimului an în combaterea corupției prin mijloace penale. Vă asigur de tot sprijinul Guvernului, prin pârghiile care ne stau la dispoziție: buget, cadru legislativ și instituțional stabil, cooperarea pe care ministrul justiției o asigură cu partenerii europeni pentru menținerea și consolidarea rezultatelor pozitive deja înregistrate.
Doresc să salut în încheiere, încă o dată, eficiența și performanța DNA – cifrele vorbesc de la sine, rapoartele MCV și încrederea cetățenilor în lupta anticorupție, deopotrivă. Faptul că DNA a obținut o rată a condamnărilor de aproximativ 90%, semnificativ peste media altor țări, corelat cu reducerea ratei achitărilor de la 10% la 7,6% indică încă o dată soliditatea activității dumneavoastră. Concluzia pe care o rețin și o subliniez, totodată, este că reducerea corupției și însănătoșirea societății românești nu țin doar de performanța DNA sau a sistemului judiciar, care este salutară, ci de asumarea noastră, atât la vârf, cât și în societate, a onestității și a profesionalismului ca valoare și atitudine.
Vă mulțumesc și vă doresc aceleași rezultate remarcabile și în 2016!”
Activitatea DNA a fost marcată în anul 2015 de o serie de premiere pentru justiția din România: anchetarea și ulterior trimiterea în judecată a unui prim-ministru în funcție - Victor Ponta - și reținerea unui judecător al Curții Constituționale - Toni Greblă - și a primarului Capitalei, Sorin Oprescu.
Totodată, anul trecut, s-a înregistrat cel mai mare număr de demnitari trimiși în judecată și s-a cerut încuviințarea pentru reținerea și arestarea preventivă a unui ministru în funcție — ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov. În 2015 au fost reținuți și trei primari de sector din Capitală — Marian Vanghelie (sectorul 5), Andrei Chiliman (sectorul 1) și Cristian Popescu Piedone (sectorul 4), scrie Agerpres.
„Între persoanele trimise în judecată până la data de 30 noiembrie (11 luni ale anului 2015) figurează patru persoane care au deținut funcția de ministru, 20 actuali sau foști membri ai Parlamentului, 24 de persoane cu funcție de autoritate la nivel local (14 primari de municipii, nouă președinți de consilii județene și un prefect), precum și o persoană care, la data trimiterii în judecată, deținea funcția de prim-ministru. Au existat situații în care aceeași persoană, având una din funcțiile sus menționate, a fost trimisă în judecată în dosare diferite. Din estimările preliminare, comparativ cu anii precedenți, reiese că este cel mai mare număr de demnitari trimiși în judecată în decursul unui an. Potrivit estimărilor aferente celor 11 luni ale acestui an, rata de condamnare în dosarele DNA se menține la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea probațiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum și profesionalismul procurorilor care lucrează la DNA”, potrivit unei informări a DNA.
Bilanțul Direcției Naționale Anticorupție – instituția-fanion pentru justiția din România, a cărei activitate a fost în repetate rânduri remarcată în rapoartele MCV, dar și de ambasade occidentale, în special cea americană – intervine în condițiile în care mandatul de trei ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA se apropie de sfârșit.
Ministrul justiției, Raluca Prună, a declarat însă recent că ia în calcul prelungirea acestui mandat, în condițiile unor rezultate foarte bune obținute în lupta anticorupție de la Laura Codruța Kovesi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
