Actualizare. CCR a amânat, iar, verdictul pe legea care interzice condamnaților să facă parte din Guvern

Magistrații constituționali au amânat pentru 4 aprilie luarea unei decizii asupra sesizării Avocatului Poporului pe Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. Este vorba de legea care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să pretindă funcția de premier după alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Ultima amânare a fost decisă de Curtea Constituțională pe 7 martie.

Potrivit judecătorului Petre Lăzăroiu, noua amânare a fost decisă pentru că ar fi fost ridicate mai multe probleme de drept.

La rândul său, președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a explicat că magistrații s-ar afla în fața celei mai grele decizii de până acum.

Curtea Constituțională a mai discutat sesizarea Avocatului Poporului pe 7 martie, dar nu a fost luată o decizie.

„Nu am reuşit să ajungem la o soluţie. Am simţit nevoia să aprofundăm mai bine cauza şi să analizăm cea mai bună dintre variantele care s-au discutat astăzi, care au fost mai multe. (...) Aprofundarea este pentru a da o soluţie bună, nu o soluţie greşită”, declara, atunci, președintele CCR, Valer Dorneanu.

În ședința din 7 martie, un reprezentant al Avocatului Poporului a susținut că sesizarea trebuie admisă și a făcut trimitere la Statutul deputaților și senatorilor, care nu conține astfel de interdicții, interdicția derivând doar dintr-o decizie definitivă a instanței.

Procurorul de ședință a invocat, în schimb, alte categorii de profesii din domeniul public - medici, dentiști, primari, etc. - în cazul cărora o condamnare definitivă pentru anumite infracțiuni în legătură cu serviciul atrage interdicția exercitării profesiei. Procurorul a mai arătat că trebuie să existe un standard minim comun pentru ocuparea unei funcții publice.

Curtea Constituţională a fost sesizată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pe 5 ianuarie 2017. Vizat este articolul 2 din Legea nr. 90/2001, care spune că nu pot fi membri ai Guvernului persoanele care au suferit condamnări penale.

În sesizarea depusă la CCR, Victor Ciorbea a argumentat că articolul ar contraveni mai multor prevederi constituționale, Convenției pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale, Declarației Universale a Drepturilor Omului și Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice.

„Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, trebuie să îndeplinească anumite cerințe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condițiile de accedere la o funcție trebuie să fie unul coerent, predictibil și unitar, aplicabil tuturor reprezentanților celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forţe între acestea. Or, un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri”, arăta Avocatul Poporului, la momentul sesizării CCR.

După alegerile parlamentare, președintele PSD, Liviu Dragnea, a susținut că social-democrații nu vor iniția în Parlament vreo procedură de modificare a legii care-l împiedică să devină membru al Guvernului. Totuși, liderul PSD a precizat că „dacă Avocatul Poporului va lua sau nu decizia de a ataca la CCR acea prevedere este numai decizia dumnealui”. Ceea ce s-a și întâmplat.

Potrivit lui Dragnea, interdicția din lege nu ar fi „nici măcar o restrângere a drepturilor fundamentale”, ci „o abolire”, „o decădere pe viață” din dreptul de „a fi ales”, argumentând că „membrii Guvernului sunt votați de Parlament, deci sunt aleși”.