Echipelor care se ocupă de rețelele sociale la Jocurile Olimpice de la Tokyo li s-a interzis să publice imagini cu sportivi care îngenunchează în semn de protest la acestă ediţie a Jocurilor Olimpice. Decizia a fost luată de Comitetul Olimpic Internaţional şi de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo, scrie The Guardian.
Mesajul către echipele care se ocupă de rețelele de socializare a fost trimis marți seara, după ce, la primul meci de fotbal feminin dintre Marea Britanie şi Chile, cele două echipe au îngenucheat, într-un semn protest împotriva rasismului şi a urii din mediul online. Gestul a fost apoi urmat de sportivele din Statele Unite şi Suedia, precum şi de cele din Noua Zeelandă.
Cu toate acestea, niciuna dintre aceste imagini nu a fost postată pe site-ul evenimentului sportiv Tokyo 2020 sau pe paginile sale de Facebook şi Twitter, Instagram.
Decizia vine în pofida relaxării recente a CIO 50, care anterior interzisese sportivilor să facă orice fel de „demonstraţie sau propagandă politică, religioasă sau rasială”.
Protestul paşnic este acum permis pe terenul de joc, cu condiţia să se facă fără întreruperi şi cu respect pentru ceilalţi concurenţi.
Gestul a fost readus în atenţie în 2016, când un jucător profesionist de fotbal american îngenunchea pentru prima dată în timpul intonării imnului naţional. Acum aproape cini ani, Colin Kaepernick, fost jucător profesionist de fotbal american, alegea să îngenuncheze pentru prima dată, în timpul intonării imnului naţional, la un meci al echipei sale, scrie Mediafax.
Gestul sportivului venea în semn de protest împotriva inechităţilor rasiale din SUA şi brutalităţilor poliţiştilor faţă de oamenii de culoare şi a stârnit atunci o întreagă dezbatere, sportivul fiind acuzat de lipsă de respect la adresa unui simbol naţional.
Ulterior, lui Kaepernick i s-au alăturat alţi numeroşi sportivi de culoare, aceştia aducând în prim-plan problema violenţei poliţieneşti şi a nedreptăţii rasiale.
Gestul sportivilor a fost inspirat de o poză din 1965 în care Martin Luther King Jr. şi alţi americani de culoare protestau pentru apărarea drepturilor civile.
Editor : A.P.
