Vicepremierul Paul Stănescu: Fotbalul ar trebui să fie un serviciu public, ca apa şi canalul

Vicepremierul Paul Stănescu a afirmat luni, la Casa Fotbalului, că fotbalul ar trebui să fie un serviciu public pentru populaţie precum transportul, apa sau canalul. Conform unui studiu al FRF, fotbalul românesc ar avea un impact estimat de 740 de milioane de euro, prin contribuţie la economia locală, economii în sistemul de sănătate şi beneficii sociale, relatează News.ro. 

„În infrastructura sportivă s-au făcut foarte multe investiţii, sunt peste 1200 de săli de sport, sunt săli care s-au construit de la zero. Trebuie să ne gândim bine ce avem de făcut, pentru că fotbalul este un fenomen de masă şi cred că serviciul public, aşa cum este apa şi canalul, cum e serviciul de transport, cred că şi fotbalul ar trebui să fie un serviciu public. Tot ceea ce s-a făcut în această perioadă în infrastructura sportivă este public”, a spus vicepremierul Paul Stănescu în cadrul conferinţei de lasare a studiului „Beneficiul social al investiţiei în fotbal”, realizat de FRF în parteneriat cu Federaţia Suedeză de Fotbal şi UEFA.

Studiul a prezentat beneficiile pe care investiţiile în fotbal le generează în economie, societate, sănătate şi performanţă sportivă, cei 700.000 de jucători aducând României un impact estimat de 740 de milioane de euro.

Conform analizei efectuate de Portas şi Substance în perioada iulie-septembrie 2017, pe baza unui model UEFA, contrubuţia directă la economie a celor 700.000 de persoane care joacă fotbal în România ar fi de 183 de milioane de euro, totodată făcându-se economii la bugetul sănătăţii de 503,2 milioane de euro. Studiul mai spune că dacă s-ar investi anual doar 19,7 euro în fiecare nou practicant de fotbal, acesta ar aduce un beneficiu de 1.167 euro în economie, sănătate, impact social şi performanţă.

Datele prezentate relevă însă faptul că din cei 700.000 de români care joacă fotbal, doar 218.754 sunt legitimaţi la un club, profesionişti şi amatori.

Stănescu spune că Guvernul are stabilit ca obiectiv ca în perioada următoare să construiască un teren de fotbal în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ: “În programul de candidatură asumat pentru organizarea EURO 2020 există şi construirea şi modernizarea a 400 de terenuri de fotbal la nivel naţional. Lucrăm la aceste terenuri, care vor fi de trei tipuri: o bază cu teren de fotbal, unul de minifotbal şi un altul de fotbal, o bază care include un teren de fotbal şi unul de handbal sau, pentru mediul rural, o bază care conţine doar un teren de handbal multifuncţional. Obiectivul este ca în următoarea perioadă să avem un teren în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ. Primul tip de bază costă 2,2 milioane sau 2,3 milioane de euro, cu TVA cu tot. E un impact, vorbim de aproape 100 de milioane de euro, deci nu sunt sume mici. E un efort, rectificarea bugetară va fi pe 4 septembrie, înţeleg, dar sunt optimist că acest construcţii sportive se pot face foarte repede. Timpul de investiţie este foarte scurt, pentru că totul este la suprafaţa solului”.

Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a afirmat că România are puţine terenuri de fotbal şi că are nevoie de sprijinul guvernului pentru investiţii în infrastructură. “Dacă dăm timpul înapoi şi în 2014 plana nesiguranţa că Guvernul va investi în stadioane şi toate cele patru meciuri de la Euro 2020 se vor disputa pe Arena Naţională. Dar noi ne dorim ca în urma acestui eveniment să laşi o moştenire, o investiţie în stadioane, care vor fi folosite de echipele de club. Noi nu vrem să ne oprim aici, avem nevoiee de dezvoltare a fotbalului, la nivel de masă. Avem terenuri foarte puţine şi vom avea o problemă peste câţiva ani. De aceea şi noi am intrat în parteneriat de cofinanţare a acestor terenuri. Dar FRF nu poate rezolva toate aceste probleme, avem nevoie de sprijinul guvernului, de investiţii în infrastructură, dar în acelaşi timp şi din partea autorităţilor locale”, a declarat Burleanu.