Noua victimă a războiului din Ucraina: Roverul de 1 miliard de euro care urma să caute semne de viață pe Marte (The Guardian)

Un vehicul spațial proiectat de Marea Britanie și finanțat de Agenția Spațială Europeană, care trebuia să fie lansat anul acesta și urma să caute semne de viață pe Marte, s-ar putea să nu mai ajungă niciodată pe planeta roșie din cauza războiului din Ucraina, informează The Guardian. Un miliard de euro s-a cheltuit pentru construirea roverului misiunii spațiale ExoMars.

Vehiculul ar fi urmat să sape în suprafața planetei roșii pentru a colecta probe care ar fi putut demonstra că există semne de viață pe Marte, dar lansarea programată pentru luna septembrie a acestui an a fost amânată luna trecută după ce Rusia a declanșat invazia Ucrainei.

În cel mai bun caz, roverul britanic va avea de așteptat încă doi ani până la următoarea dată când va putea fi lansat. Totuși, oamenii de știință se tem că aparatul spațial numit în onoarea lui Rosalind Franklin, o cunoscută cercetătoare britanică din domeniul biochimiei, nu va mai ieși din depozit.

„Este de neconceput ca noi să mai lucrăm cu Rusia în condițiile actuale, iar această atitudine va ține mult timp”, a spus astronomul și profesorul John Zarnecki de la Open University. „Asta ar putea să amâne [misiunea] ExoMars pentru tot restul decadei. Până atunci, tehnologia va fi depășită.”

Roverul rămâne la sol - misiunea ExoMars este în aer

O altă opțiune ar fi ca oficialii să găsească un alt vehicul de lansare care să ia locul rachetei rusești Proton. Rusia ar fi urmat să pună la dispoziție și sonda de aterizare, Cazacioc, care ar fi trebuit să transporte roverul britanic de pe orbita marțiană pe suprafața planetei.

Spre deosebire de alți roboți care au mai fost trimiși în trecut pe Marte și care au reușit să ia probe de sol de la o adâncime maximă de 6 centimetri, roverul Rosalind Franklin poate să extragă probe de la doi metri sub suprafața marțiană, acolo unde „orice urme de viață ar fi mai protejate de razele cosmice care lovesc suprafața marțiană”, potrivit profesorului Andrew Coates, unul dintre principalii cercetători ai programului ExoMars.

Zeci de oameni de știință din Marea Britanie au participat la proiect. „Este o experiență stranie pentru toți”, a spus un cercetător de la Universitatea din Glasgow. „Suntem triști pentru ce s-a întâmpat cu munca noastră și pentru [pierderea] șansei de a lua parte la căutarea vieții pe Marte.”

În același timp, oamenii de știință sunt conștienți că amânarea programului ExoMars este un eveniment minor în comparație cu suferința trăită de poporul ucrainean.

Părerile sunt împărțite în rândul oamenilor de știință cu privire la soarta cooperării în spațiu dintre Rusia și Europa.

„Dacă misiunea va fi amânată până la finalul decadei, pe măsură ce căutăm noi vehicule de lansare și dezvoltăm noi sisteme de aterizare, va începe să fie învechită”, a spus Robert Massey, director executiv adjunct la Societatea Astronomică Regală. „De aceea există speculații că s-ar putea [ca roverul] să nu mai zboare niciodată”.

Ruperea relațiilor dintre Rusia și Occident pune în pericol Stația Spațială Internațională

ExoMars s-ar putea să nu fie singura victimă a invadării Ucrainei. Rachetele rusești sunt destul de ieftine, dar puternice și au fost folosite la lansarea multor misiuni spațiale europene în trecut.

Printre celelalte proiecte afectate se numără doi sateliți de navigație Galileo, misiunea Agenției Spațiale Europene EarthCare și telescopul spațial cu detector de raze infraroșii Euclid.

O situație încă și mai confuză și îngrijorătoare se întâmplă în cazul Stației Spațiale Internaționale (SSI), care se bazează pe un sistem de propulsie rusesc pentru a-și ajusta orbita atunci când stația se apropie prea mult de Pământ și când trebuie să ocolească deșeurile spațiale care orbitează planeta.

Dacă Rusia își încheie parteneriatul cu SSI, imensul laborator spațial riscă să se apropie de Pământ și, într-un final, să se prăbușească.

Șeful agenției spațiale din Rusia, Dmitri Rogozin, a amenințat de curând că Rusia va determina pe cont propriu „cât de mult va funcționa SSI” și că sancţiunile occidentale ar putea provoca ieşirea de pe orbită a stației spațiale.

Editor : Raul Nețoiu