VIDEO. Povestea mamutului de la Antipa

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Mamutul de la Antipa este cel mai mare schelet complet al unui exemplar de elefant preistoric și reprezintă o specie descoperită la noi: Deinotherium Gigantissimus.

„Este singurul gen la care acești incisivi sunt orientați în jos, lucru nemaiîntâlnit la alte secii, la mamuți, la elefanți, la mastodonți”, spune dr. Ștefan Vasile, cercetător la Universitatea București.

Deinotherium înseamnă, în traducere liberă, „animalul teribil” şi desemnează o specie înrudită cu elefantul de astăzi, dar care a dispărut acum aproape 2 milioane de ani din cauza schimbărilor de temperatura: începea glaciaţiunea.

„Este un animal foarte mare. Deci deja la animalele foarte mari este nevoie de un anumit echlibru energetic. Animalele mari cu sângele cald au nevoie de foarte multă hrană şi de un mediu mai cald ca să poată să îşi ţină temperatura corpului. La animalele mici s-a putut face o adaptare gradată”, adaugă dr. Ştefan Vasile.

Specie extrem de rară, elefantul preistoric de la Antipa este unicat prin faptul că s-a conservat aproape în întregime. A fost descoperit dintr-o întâmplare, undeva în Moldova.

Se întâmpla acum mai bine de 100 de ani de ani, în iarna anului 1891. Gregoriu Ştefănescu, un tânăr cercetător de la Bucureşti, recunoscut pentru pasiunea să de a studia oase gigantice, este chemat la Prefectura din Bârlad.

Mai mulţi ţărani descoperiseră oase uriaşe pe care, de teamă unor duhuri necurate, le-au spart şi le-au împărţit între ei.

Gregoriu Ştefănescu primise cu patru ani mai devreme o măsea uriaşă, care a fost descoperită, tot de nişte ţărani, în apropiere de Tecuci. Un boier din zona a predat-o Academiei Române.

Studiind molarul, omul de ştiinţă a putut face prima descriere a unei specii noi. Însă era prea puţin.

Ştefănescu a revenit în vara acelui an la Bârlad, a început săpăturile şi a găsit ce vedem astăzi la Antipa: cel mai mare schelet al unui elefant preistoric.

Cercetarea i-a asigurat tânărului faima la un congres de specialitate la Washington.

Iar mamutul, a cărui vârstă depăşeşte 5 milioane de ani, a căpătat un loc meritat în patrimoniul României.