Un lac de acumulare din Munţii Apuseni este acoperit de gunoaie

Unul dintre cele mai frumoase lacuri din Munţii Apuseni este acoperit de o pătură groasă de gunoaie. Nu doar deşeuri menajere, ci şi resturi de vegetaţie se află pe luciul Lacului Gilău. Situaţia pare fără ieşire. Autorităţile locale dau vina pe turişti, iar cei de la Apele Române pe administraţia defectuoasă a edililor. Situaţia trebuie rezolvată, pentru că, lacul nu este doar o destinaţie turistică, ci şi sursa de apă potabilă de rezervă a municipiului Cluj-Napoca.

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Lacul de acumulare de la Gilău se află la 19 kilometri de municipiul Cluj-Napoca, iar obligaţia de întreţinere şi curăţare aparţine Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa. Aceştia susţin că ei îşi fac treaba şi dau vina pe autorităţile locale pentru mizeria de pe luciul apei.

„Ajung acolo datorită unui management defectuos al salubrizării în zonă şi a deşeurilor în general. Și ajung pe malurile apelor şi de acolo în apă. Noi avem pe acumularea Gilău angajaţi permanenţi şi atât cât timpul le permite şi observă plutitori pe luciul apei se urcă în barcă şi strâng,” spune Ioan Curt, director tehnic Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa.

Edilii locali ridică din umeri şi spun că nu prea au ce să facă, având în vedere că Primăria nu are un contract cu o firmă de salubritate de 18 luni. În plus, arată cu degetul şi către turişti, care ar contribui la rândul lor la poluarea.

„Lacul are afluenţi, adică acele pârâuri şi râuri care curg în lac. Sigur că zona turistică a Gilăului este deosebit de vastă având peste 30 de kilometri de drumuri judeţene şi sigur că turistul aruncă peste tot şi sigur că aceste peturi şi dozele ori orice altceva ajunge pe luciul apei,” precizează Carol Okos, viceprimarul comunei Gilău.

Cu o capacitate de peste trei milioane de metri cubi de apă, lacul este şi sursa secundară de alimentare cu apă a municipiului Cluj-Napoca. Comisarii de la protecţia mediului susţin că în acest moment calitatea apei potabile nu a fost afectată.