În urma unui proiect pilot desfăşurat de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa, prin care specialiştii au încercat să determine tipurile de deşeuri care ajung în Marea Neagră din râul Buzău şi din Acumularea Siriu, a rezultat că 90% din poluanţi sunt din plastic, respectiv PET-uri, pungi şi obiecte de unică folosinţă, transmite Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
ABA Buzău-Ialomiţa a desfăşurat în perioada 2020-2023 proiectul privind „Protecţia cursurilor de apă pentru o Mare Neagră curată prin monitorizarea cu instrumente inovatoare de control şi practici bazate pe natură în vederea reducerii sedimentelor şi poluării cu deşeuri - Protect-Streams-4-sea”. Iniţiativa a avut drept scop realizarea unui studiu care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii populaţiei din jurul Mării Negre dar şi la protecţia mediului.
Specialiştii au prelevat probe din apă şi din sedimente, studiile concentrându-se pe fragmentele de macroplastic, mai mari de 5 mm şi microplastic, de până la 5 mm, denumite şi fragmente de plastic invizibile.
„Zona pilot în care Administraţia Bazinală a dezvoltat acest proiect a fost cursul râului Buzău, de la graniţa cu judeţul Covasna, până în dreptul localităţii Pătârlagele şi a inclus şi Acumularea Siriu. Ne-am îndreptat atenţia către un poluant recent dar pare a fi de lungă durată, un poluant cu impact major asupra mediului şi sănătăţii umane, vorbesc despre plastic.
Pentru a vedea originea microplasticului, în cadrul proiectului am avut o investigare a macroplasticului.
În urma acestui studiu s-a constatat că 90% din deşeuri au fost din plastic, 68% reprezintă deşeuri tip PET şi deşeuri din tacâmuri şi veselă, fragmente din diferite obiecte din plastic. 60% sunt obiecte de unică folosinţă.
Apoi am trecut la studiul microplasticului, primul studiu realizat din ţară pe ape interioare şi pe un lac de acumulare. Microplasticul reprezintă un fragment mai mic de 5 mm. Pentru că obiectivul principal al proiectului a fost să investigăm poluanţii care ajung în Marea Neagră dar şi reducerea lor, am achiziţionat prima ambarcaţiune de colectare a deşeurilor plutitoare din cadrul Apelor Române”, a declarat Oana Ristea, biolog în cadrul ABA Buzău.
În premieră, biologii Apelor Române au folosit o metodă inedită de prelevare de carote pentru a determina concentraţia de plastic din sedimente, metodă care a scos la iveală o strânsă legătură între perioadele cu inundaţii şi poluanţi.
„Deplasarea în teren a constat în prelevarea probelor de sediment şi materii în suspensii atât pe râul Buzău cât şi pe lacul Siriu. Probele au fost prelevate cu un fileu iar pe lacul Siriu în timpul deplasării ambarcaţiunii s-a filtrat apa lacului. Pe râul Buzău acel fileu a fost amplasat în albia râului. Printr-un echipament s-au prelevat carote, printr-un cilindru s-au prelevat probe la 60 cm adâncime.
Este prima dată când prelevăm, în cadrul laboratorului nostru. Am încercat să corelăm perioadele de inundaţii cu acumularea de microplastic şi într-adevăr carotele care au fost pe secţiuni de 3 ani s-au corelat cu perioadele de viituri care au transportat materiile plastice de mici dimensiuni odată cu viitura”, a precizat biologul Alina Constantin, specialist ABA Buzău-Ialomiţa.
În urma activităţilor de prelevare au fost selectate fragmente de plastic care au fost supuse unei analize spectrofotometrice FT-IR, care a determinat tipul de polimeri prezenţi în structura chimică a deşeurilor.
„Am analizat 19 probe de apă şi de sediment. S-au identificat 4000 de particule de plastic, o concentraţie medie de 200 de particule pe kilogram în sediment şi 3 particule pe metru cub de apă. Am realizat o analiză de amprentare, am analizat fragmentele pentru a le cunoaşte originea. Fragmentele analizate au fost polipropilenă, polietilenă şi polietilen tereftalat, polimeri utilizaţi în special în recipientele PET, în tacâmuri de unică folosinţă, pungi. O frecvenţă ridicată a înregistrat-o polimerul polistiren, policlorura de vinil şi un elastomer care este utilizat în industria auto”, a subliniat biologul Oana Ristea.
Obiectivul principal al proiectului „Protect-Streams-4-Sea”, a transmis ABA, este strâns legat de protecţia mediului şi reducerea deşeurilor din Marea Neagră. Colectarea selectivă a fost indicată de specialişti drept o metodă eficace pentru protejarea apelor, pe timpul desfăşurării proiectului fiind realizate totodată campanii de colectare a deşeurilor şi montarea unor containere în zonele cu aflux turistic.
„Noi am punctat nevoia colectării selective. Dacă ai infrastructura, eşti obligat moral să realizezi această colectare selectivă. Noi am pus în zonele unde se opresc turiştii să admire zona, la Siriu, la Belvedere, am pus nişte containere pentru sticle. Plasticul acesta influenţează atât mediul cât şi starea de sănătate a oamenilor. Studierea microplasticului, plasticul invizibil a prezentat o noutate în cadrul apelor interioare, în cadrul Acumulării Siriu. Acest microplastic este peste tot. Nu este în cantitate foarte mare, dar noi spunem că este un semnal de alarmă pentru că este prezent”, a conchis Oana Ristea.
Toate rezultatele studiilor vor fi publicate în diferite reviste ştiinţifice, contribuind la dezvoltarea de soluţii inovatoare privind reducerea poluanţilor sau la iniţiative legislative, au mai precizat reprezentanţii ABA Buzău-Ialomiţa. Proiectul a fost finanţat prin EU INTERREG IV „Joint Operational Programme Black Sea Basin 2014-2020”, beneficiind de un buget total de peste 900.000 euro. Liderul de proiect a fost Universitatea Internaţională Elenă din Grecia, în proiect fiind implicaţi patru parteneri din regiunea Mării Negre: ABA Buzău-Ialomiţa din România, Young Foresters Union din Armenia, Eco-TIRAS Asociaţia internaţională River Keepers din Republica Moldova şi Universitatea Artvin Coruh din Turcia.
Editor : A.C.
