Capacitatea oamenilor de a rezolva probleme complexe este în scădere, arată o analiză FT. Aceasta a atins un vârf în urmă cu 15 ani

Inteligența este definită ca fiind „capacitatea de a înțelege ușor și bine” - dar această definiție ridică o întrebare din ce în ce mai relevantă în lumea modernă. Ce se întâmplă dacă măsura în care putem aplica practic această capacitate este în scădere? O analiză Financial Times realizată pe baza testelor PISA arată că capacitatea unei persoane obișnuite de a raționa și de a rezolva probleme pare să fi atins un vârf la începutul anilor 2010 și să fi scăzut treptat de atunci.

Atunci când a fost publicată cea mai recentă serie de analize PISA, testul internațional de referință al OCDE pentru performanța elevilor de 15 ani la testele de citire, matematică și științe, accentul s-a pus, în mod firesc, pe rolul pandemiei Covid în perturbarea educației. Dar acest lucru a mascat o deteriorare pe termen mai lung și mai largă a capacității creierului uman.

Rezultatele pentru toate cele trei materii au atins vârful în jurul anului 2012. În multe cazuri, acestea au scăzut mai mult între 2012 și 2018 decât în timpul anilor afectați de pandemie. Iar problema este mai răspândită, în sensul că această scădere a rezultatelor în ceea ce privește capacitatea de raționare și rezolvare a problemelor nu este limitată la adolescenți. Adulții prezintă un tipar similar, cu scăderi vizibile în toate grupele de vârstă, conform datelor de anul trecut ca urmare a evaluării standard OCDE privind tendințele în materie de competențe ale adulților.

Având în vedere importanța acestora, au existat extrem de puține cercetări consecvente de lungă durată privind capacitatea de atenție sau concentrare a oamenilor. Cu toate acestea, există o excepție: în fiecare an, începând cu anii 1980, studiul Monitoring the Future întreabă tinerii de 18 ani dacă au dificultăți de gândire, concentrare sau învățare de lucruri noi. Ponderea elevilor din ultimul an de liceu care constată dificultăți a fost constantă de-a lungul anilor 1990 și 2000, dar a început o ascensiune rapidă la mijlocul anilor 2010.

Acest punct de inflexiune este de remarcat nu numai pentru că este similar cu performanța la testele de inteligență și raționament, ci și pentru că coincide cu o altă evoluție mai amplă: schimbarea relației noastre cu informația, disponibilă constant online.

O parte din ceea ce se poate observa este probabil un rezultat al tranziției în curs de desfășurare de la text la mass-media vizuale - trecerea la o societate care petrece timpul obsesiv pe ecrane.

Declinul lecturii este cu siguranță real - în 2022, ponderea americanilor care au declarat că au citit o carte în ultimul an a scăzut sub 50%.

Cu toate acestea, este deosebit de izbitor faptul că, în majoritatea țărilor, acest fenomen este însoțit de o scădere a performanțelor în ceea ce privește aplicarea aritmeticii și a altor forme de rezolvare a problemelor.

Într-o statistică deosebit de revelatoare, ponderea adulților care nu pot „utiliza raționamentul matematic atunci când analizează și evaluează validitatea afirmațiilor” a crescut la 25% în medie în țările cu venituri ridicate și la 35% în SUA.

Se pare că are loc mai degrabă o erodare mai amplă a capacității umane de concentrare și aplicare a gândirii logice.

Majoritatea discuțiilor despre impactul social al mediilor digitale se concentrează pe creșterea numărului de smartphone-uri și de rețele sociale. Dar schimbarea abilității umane de a gândi în mod concentrat coincide cu o schimbare în relația noastră cu informația.

Financial Times notează ca exemplu trecerea de la pagini web finite la fluxuri infinite, actualizate constant, și la un flux constant de notificări. Nu mai petrecem la fel de mult timp navigând activ pe internet și interacționând cu persoanele pe care le cunoaștem, ci ne este prezentat un șuvoi de conținut sau informații. Acest lucru reprezintă o trecere de la comportamentul autodirijat la consumul pasiv de informații și la schimbarea constantă a contextului.

Cercetările arată că utilizarea activă și intenționată a tehnologiilor digitale este adesea benignă sau chiar benefică, în timp ce comportamentele care au luat amploare în ultimii ani s-au dovedit a afecta totul, de la capacitatea de a procesa informații verbale, la capacitatea de a fi atenți și până la memoria de lucru și autoreglare.

Capacitatea intelectuală umană de bază este intactă, dar rezultatele acesteia sunt o funcție atât a potențialului, cât și a execuției. Însă pentru foarte mulți, mediul digital o împiedică pe cea din urmă.

Editor : A.C.