Tăul fără fund, un loc considerat nefast în România. Ce are el special
Există un loc mai puțin cunoscut în Hunedoara, în jurul căruia localnicii au țesut tot felul de legende. Însuși numele este mai puțin obișnuit: Tăul fără fund. Este o mlaștină din satul Peșteana, comuna Densuș. Se spune că pe vremuri, sătenii nu îndrăzneau să se apropie cu vitele de această mlaștină, de frică să nu fie înghițite, pentru că spuneau că aici ar trăi un dragon. Alții spuneau că mlaștina ar avea legătură cu Oceanul.
Povestea acestui loc e foarte frumoasă, e un loc special, cu multe legende, unde oamenii consideră că sălășluiește Necuratul, deci este un loc nefast, explică Cristian Ciobanu, administratorul Geoparcului UNESCO.
Dincolo de legendele din Țara Hațegului, Tăul fără fund este cunoscut și ca Mlaștina de la Peșteana, rezervație botanică, pentru că acolo trăiește o plăntuță carnivoră, Drosera rotundifolia sau Roua cerului, foarte micuță, care este un relicv glaciar din „Ice Age”, epoca de gheață, explică Cristian Ciobanu.
Cum a apărut planta carnivoră din Tăul fără fund
Era glaciară în Țara Hațegului ne-a lăsat Retezatul, formele de relief pe care le avem acolo, iar aici ne-a lăsat această plăntuță. Pe vremea erei glaciare, ea nu avea solul suficient de nutritiv încât să poată supraviețui și atunci a „inventat” chestia asta: prinde musculițe. Își completează dieta prinzând musculițe. Nu vă imaginați că sare după ele sau le apucă cumva, cum mai sunt alte plante, prin alte părți, ci pe frunze, ea are niște brobonele de rouă - de-asta se numește Roua cerului, este asemănătoare cu roua - unde insectele se prind, rămân acolo fixate și sunt dizolvate și plăntuța se hrănește în felul acesta, a detaliat specialistul.
Aceste plante sunt rare, dar mai există în România în zone asemănătoare. Se mai găsește de exemplu în zona Tușnad, o altă destinație de eco-turism.
Tăul riscă să dispară
Specialiștii se tem însă că această plantă ar putea să dispară, pentru că însuși Tăul riscă să dispară. „Nu știm dacă nepoții noștri îl vor mai vedea”, spune Cristian Ciobanu.
De ce? Pentru că încălzirea globală, efectele ei, micșorează cantitatea de apă. La Tăul fără fund nu există un izvor. Tăul este alimentat de curgerile de apă naturale - precipitații, topirea zăpezilor - și atunci, odată cu scăderea acestei cantități de apă, s-ar putea să dispară. Oricum, natural el se va colmata, însă în cazul acesta, se întâmplă într-un mod accelerat, în timpul vieții noastre, a explicat Cristian Ciobanu, administratorul Geoparcului UNESCO din Țara Hațegului.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
