Afacerea certificatelor pentru gazele cu efect de seră este una ratată de toate guvernele din 2007 până acum. Când Comisia Europeană a hotărât să încurajeze financiar reducerea poluării în statele membre, România părea că a avut un mare noroc. În acel an, deasupra ţării pluteau 800 de milioane de tone de emisii poluante, dublu faţă de acum.
Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon, România a primit, începând cu 2008, câte un certificat de emisie. Mare parte din industrie a dispărut, aşa că am rămas cu mai multe certificate decât aveam nevoie. Pe acestea le puteam vinde statelor cu niveluri crescute de poluare. Numai din surplusul de certificate puteam încasa, între 2008 şi 2012, aproape jumătate din valoarea împrumuturilor la Fondul Monetar Internaţional.
„România putea obţine 7,4 miliarde de euro. Vă daţi seama că România nu ar mai fi trecut prin criză pentru că toţi banii respectivi mergeau în investiţii. Ministerul Economiei se ocupa de o parte, ministerul Mediului o parte, a fost introdus în negociere şi Ministerul Afacerilor Externe”, a declarat Adrian Simionescu, broker certificate de emisii.
La fiecare sută de kilometri o maşină produce 150 de grame de emisii poluante. Statul are la dispoziţie însă în fiecare an nu mai puţin de 200 de milioane de tone de emisii poluante pe care ar putea câştiga mai bine de 1 miliard de euro. Numai că autorităţile nu încasează decât 10% din această sumă.
La ultima şedinţă de Guvern, 43 de milioane de euro încasaţi de România din vânzarea acestor certificate au fost alocaţi pentru piste de biciclete, transport în comun în Ploieşti şi microbuze şcolare. Specialiştii spun că aceste proiecte puteau fi plătite de primării, iar banii să fie alocaţi către termocentrale şi companiile de stat care au nevoie de investiţii de mediu.
„Guvernul decide prin ministerele sale unde foloseşte aceşti bani. Probabil că la analiză au luat în cosiderare şi stadiul în care se află acum termocentralele”, a afirmat Sorin Găman, director în ministerul Economiei.