„Uleiul la gătit... nu pun mult, doar cât trebuie, nu îl folosesc de mai multe ori acelaşi ulei.
Şi după aceea ce faceţi cu el?
Îl arunc.
Unde?
La chiuvetă”.
„O singură dată şi apoi îl arunc.
Unde îl aruncaţi?
În toaletă”, spun oamenii.
În Bucureşti, o echipă de voluntari colectează uleiul folosit şi îl duce apoi la reciclare.
„La un moment dat nu ne mai putem folosi de el şi eu am hotărât să-l pun deoparte”, spune o femeie care a strâns uleiul folosit.
Marian Scafaru, voluntar: Dacă 10% din populaţia oraşului ar colecta minim doi litri într-un an de zile s-ar evita deversarea a 134 de tone în canalizare.
Specialiştii spun că uleiul este cel mai mare poluator al apelor reziduale.
Robert Judea, șeful sectorului de epurare al Companiei de Apă Oradea: Sunt foarte nocive având în vedere că ele nu se pot epura. Ceea ce putem face noi ca stație de epurare este să le separăm.
După ce uleiul este cântărit, acesta va fi depozitat în butoaie de 1.000 de litri care apoi va pleca mai departe.
Alex Drăcea, reprezentantul unui centru de colectare: Aici le dăm până la doi lei pe kilogramul de ulei uzat, dar putem veni şi la domiciliu oamenilor. Vrem să ajungem şi în centru, la restaurante unde ei practic sunt obligaţi să recicleze.
În cazul de faţă, reciclarea se face în Austria, unde uleiul ars devine biocombustibil.
Raluca Fişer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution: Din păcate, România este pe locul şase, în coada listei în ceea ce înseamnă reciclarea şi colectarea deşeurilor pe care le produce.
Românii reciclează doar 3% din deşeurile pe care le produc. Uniunea Europeană cere ca acest procent să cească la 50% în următorii cinci ani.