România ocupă locul 16 din 58 în Indexul de Performanță în Schimbări Climatice

România se plasează în clasament pe o poziție mai bună decât în anii trecuți (18 în 2013, 28 în 2012), însă acest lucru se datorează și regresului înregistrat de alte state, potrivit CCPI 2014, citat într-un comunicat al asociației TERRA Mileniul III.

Dintre cei 15 indicatori evaluați, cel mai bun scor a fost obținut la capitolul „Tendințe în Eficiență”, unde se evaluează structura și eficiența sistemului energetic și a mixului energetic, unde România s-a clasat pe poziția a 4-a, la fel ca anul anterior.

La polul opus, cel mai prost rezultat înregistrat a fost la capitolul „Politici Climatice Naționale”, unde ocupăm locul 42. O altă „bilă neagră” este indicatorul „Emisii provenite din Transportul Rutier”, unde România se situează tot pe locul 42.

CCPI 2014 a evaluat și ordonat 58 de state, analizând nivelul de emisii și politicile naționale în domeniile conexe. Cele 58 de state sunt, împreună, responsabile pentru peste 90% din emisiile de CO2 generate la nivel global. Indexul este realizat anual și măsoară performanțele statelor lumii în ceea ce privește măsurile luate pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice.

Danemarca, în topul statelor cu performanțe climatice

Rezultatele arată că emisiile de gaze cu efect de seră din lume au atins un nou nivel maxim și nicio țară nu face eforturi susținute pentru a proteja clima, chiar dacă s-a înregistrat o încetinire ușoară a ritmului de creștere a nivelului global de emisii.

Primele 3 poziții ale Indexului au rămas și anul acesta neocupate, din cauza absenței unor măsuri ambițioase care să oprească creșterea temperaturii globale la pragul de 2 grade Celsius. Danemarca și-a menținut locul 4 în clasament, fiind în situația excepțională de a-și fi îmbunătățit toți indicatorii față de anul precedent. Marea Britanie ocupă locul 5 în clasament (față de 10, anul anterior), grație unei reduceri de emisii de 15% în ultimii cinci ani și a îmbunătățirii eficienței energetice, iar Portugalia se situează pe locul 6 (față de 7, anul anterior).

„Cel mai recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) arată că politicile actuale ale statelor lumii nu sunt suficient de ambițioase pentru a menține ritmul creșterii emisiilor sub pragul de 2 grade Celsius”, a declarat Wendel Trio, directorul Rețelei de Acțiune pentru Climă Europa (CAN Europa).

Australia și Japonia, dezinteresate de protecția climei

„Uniunea Europeană și statele membre, deși sunt poziționate în topul clasamentului, trebuie să-și respecte angajamentele și să se asigure că vor fi adoptate ținte mai ambițioase după anul 2020. O astfel de abordare va putea determina statele lumii să acționeze, în pofida politicilor nocive ale Australiei și Japoniei”, a menionat Wendel Trio.

Canada și Australia au luat cele mai slabe măsuri de a-și reduce emisiile, deși sunt printre cele mai emitente state industrualizate. După schimbările la nivelul Guvernului, situația politicilor climatice din Australia s-a înrăutățit față de anii precedenți, statul ajungând de pe locul 51 pe 57. Canada nu arată nicio intenție de a-și ameliora politicile și a stagnat pe locul 58. Numai Iran (59), Kazakhstan (60) și Arabia Saudită (61) stau mai prost în clasament.

Pentru prima oară, Germania a ieșit din primele zece poziții, ajungând de pe locul 8 pe 19, fiind unul dintre marii pierzători ai Indexului. Motivul principal este evaluarea negativă a politicilor germane realizată de experții naționali. În același timp, situația țării care găzduiește Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, Polonia, este una dintre cele mai proaste din UE. Polonia a urcat o poziție ajungând pe locul 45 datorită unui ușor trend pozitiv privind energia din surse regenerabile.

Cei mai mari emitenți la nivel mondial - China și SUA - se poziționează în jumătatea inferioară a clasamentului.

Indexul de Performanță în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Scopul său este să pună presiune politică și socială pe statele care au eșuat, până în prezent, să ia măsuri ambițioase pentru protejarea climei. Indexul evaluează performanța în protejarea climei a 58 de state care sunt responsabile, împreună, pentru peste 90% din emisiile de CO2 asociate sectorului energetic, arată TERRA Mileniul III.