Recoltele încălzirii globale. România are culturi de muştar, măslini sau goji

Decizie disperată printre crescători: din cauza secetei, oamenii își vând animalele pe capete

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

În judeţul Mehedinţi, la ferma din Pristol, a aparut de ceva vreme o plantaţie de muştar.

De altfel, în vestul ţarii, plantaţiile de muştar devin din ce în ce mai multe şi mai mari. În Timiş, de exemplu, suprafeţele cultivate cu muştar s-au dublat în ultimii şase ani şi au ajuns la 1000 de hectare. Muştarul este o plantă importată, pe care încălzirea globală a ajutat-o să se adapteze uşor în solul românesc.

„Este o cultură cu o perioadă scurta de vegetație, lucrări prea multe nu necesită”, spune Victor Ungureanu, inginerul fermei.

Având perioadă scurtă de vegeraţie scapă de lunile cele mai reci, care ar putea distruge plantele. Mare parte din muştarul românesc ajunge la export. O tonă costă aproximativ 800 de euro, aşa că la fiecare hectar cultivat fermierii încasează 1.200 de euro, la care se adauga subvenţiile de 130 de euro pentru fermierii care nu folosesc îngrăşăminte chimice.

Un alt exemplu este goji, o plantă medicinală care creşte în 800 de arbuşti plantaţi în urmă cu patru ani la 15 kilometri de Satu Mare.

„O doamnă din Baia Mare a venit şi s-a rugat de mine ca la preot să-i dau. Şi până în ziua de astăzi îmi tot mulţumeşte. I-am dat ceai, băiatul, singurul copil suferă de cancer şi cică l-a ajutat”, spune Emeric Kolbaszer, producător bio de goji.

Încurajaţi de creşterea temperaturilor, agricultorii români au încercat în ultimii ani să aclimatizeze o serie întreagă de plante, care în mod normal cresc doar în regiunile calde ale globului. Au aparut livezi de maslini şi de smochini şi plantaţii de coriandru sau cătină. Unele dintre ele au prins, dar totuşi au nevoie de îngrijre specială.

În ciuda schimbarilor climatice, România rămâne o ţară temperat continentală. Verile sunt într-adevar mai calde, însă iernile continuă să fie suficient de reci, cât să distrugă o cultură de smochini sau de maslini.

Agricultorii caută soluţii prin care să protejeze aceste plante de frig pe timpul iernii. Pe lângă încasările mari pe care le pot aduce în agricultura românească, aceste plante de import mai au un rol. Pot combate fenomenul deşertificării care ameninţă mai multe judeţe din sudul ţarii.