Planeta se va confrunta cu un viitor cumplit, extincție în masă a vietăților, un declin al sănătății indivizilor și tulburări sociale puternice generate de schimbările climatice, avertizează o echipă internațională de cercetători, conform The Guardian care citează un articol de specialitate, publicat de această echipă. Toate acestea sunt consecința ignoranței și lipsei de acțiune în ce privește schimbările climatice – oamenii încă nu au realizat că situația în care ne aflăm este extrem de urgentă și că nu numai omenirea dar și viața pe planetă este pusă în pericol de comportamentul iresponsabil susținut al societăților.
Cei 17 experți, printre care și profesorul Paul Ehrlich de la Universitatea Stanford din Statele Unite, spun că planeta se află într-o stare chiar mai proastă decât mulți oameni, chiar cercetători, au crezut.
„Scara la care au ajuns amenințările asupra biosferei și tuturor formelor de viață, inclusiv asupra omenirii, este atât de mare încât este greu de înțeles chiar și pentru cei mai informați experți”, scriu cei 17 specialiști într-o lucrare în Frontiers in Conservation Science, un articol care are la referințe peste 150 de alte studii care detaliază cele mai mari probleme ecologice cu care se confruntă planeta.
Cercetătorii spun că faptul că există o întârziere între acțiunile împotriva lumii naturale și consecințele evidente ale acestor acțiuni face ca impactul să nu fie perceput în mod corect, iar oamenii nu își dau seama cât de gravă este problema în acest moment.
În articol se avertizează că ne așteaptă migrații în masă, din ce în ce mai multe pandemii și conflicte pentru resurse, iar acestea vor fi inevitabile dacă nu se acționează rapid și consistent.
„Apelul nostru nu este la capitulare – vrem să dăm «dușul rece» decidenților pentru a înțelege că trebuie să înceapă să planifice și să acționeze pentru evitarea acestui viitor cumplit”, adaugă cercetătorii.
Pentru a putea gestiona enormitatea acestei probleme, însă, este nevoie de schimbări drastice la filosofia capitalismului global și în domenii precum educația și egalitate, se arată în articol. Printre aceste schimbări de substanță ar putea fi și renunțarea la ideea creșterii economice perpetue, renunțarea la folosirea combustibililor fosili și încheierea activităților de lobby distructiv al companiilor.
În ultimii 10 ani nu a fost înregistrat niciun progres în țintele de mediu
Raportul cercetătorilor vine în contextul în care guvernele lumii nu au reușit să atingă nici măcar o țintă de biodiversitate Aichi, stabilite de ONU în 2010 prin protocolul de la Nagoya. Este vorba de a doua oară în care guvernele eșuează în a-și atinge obiectivele de mediu
Din acest motiv, estimările ONU arată că aproximativ un milion de specii ar putea dispărea, multe dintre ele chiar în deceniile următoare.
„Deteriorarea mediului este o amenințare pentru civilizația umană infinit mai mare decât sunt trumpismul sau Covid-19”, a declarat Ehrlich pentru The Guardian.
În cartea sa apărută în 1968, „The Population Bomb”, Ehrlich avertizează cu privire la iminenta suprapopulare demografică și la faptul că milioane de oameni vor ajunge să moară de foame. Deși recunoaște că a greșit în câteva aspecte ale predicțiilor sale, el spune că mesajul fundamental nu s-a schimbat – populația continuă să crească iar nivelul crescut de consum al țărilor bogate va duce la distrugeri.
Soluția este o schimbare sistematică de perspectivă
„Mania creșterii exponențiale este boala fatală a civilizației noastre și trebuie înlocuită de campanii care să facă egalitatea și bunăstarea obiectivele societății, nu consumul de gunoaie”, a adăugat Ehrlich.
Articolul avertizează, de asemenea, că populațiile mari și creșterea lor continuă duc la degradarea solului și la micșorarea biodiversității – „o populație mai mare înseamnă și mai mulți compuși sintetici și manufacturarea mai multor obiecte din plastic, majoritatea dintre acestea alimentând toxificarea crescândă a planetei. Ea crește, de asemenea, riscul de noi pandemii în situația în care goana după resurse din ce în ce mai limitate devină și mai acerbă”.
„Principalul nostru argument este că odată ce realizezi nivelul și iminența acestei probleme, devine foarte clar că este nevoie de acțiune mult mai serioasă decât cea individuală, importantă și ea, precum folosirea de plastic mai puțin, consumul mai redus de carne sau reducerea călătoriilor cu avionul.
Argumentul nostru este că avem nevoie de acțiune sistematică și rapidă”, a spus și profesorul Daniel Blumstein de la Universitatea din California Los Angeles, unul dintre co-autorii lucrării.
Articolul citează o serie de rapoarte și articole-cheie publicate în ultimii anii, printre care:
- Raportul Forumului Economic Mondial din 2020, care numește pierderea biodiversității drept una dintre principalele amenințări la economia globală
- Raportul de evaluare globală al IPBES din 2019, care arată că 70% din planetă a fost schimbată de activitatea umană
- Raportul WWF din 2020 care avertizează că populația medie de vertebrate a scăzut cu 68% în ultimii cinci ani
- Panelul interguvernamental pentru schimbări climatice din 2018 care a avertizat că omenirea a încălzit planeta cu 1 grad peste nivelul pre-industrial și urmează să depășească și limita 1,5 grade între 2030 și 2052.
An de an avertizările devin din ce în ce mai disperate, însă guvernele și indivizii continuă să le ignore
Timp de ani de zile cercetătorii au avertizat că starea planetei noastre se deteriorează cu rapiditate. În 2019, 11.000 de cercetători au semnat un comunicat prin care avertizează că „suferințe incalculabile vor fi suferite de omenire din cauza crizei climatice dacă măsuri nu vor fi luate”.
În 2016, peste 150 de climatologi autralieni au semnat o scrisoare trimisă premierului australian de atunci, Malcolm Turnbull, cerând acțiune imediată în ce privește reducerea emisiilor de carbon.
Tot în 2016, 375 de cercetători, printre care și 30 de câștigători ai premiului Nobel, au trimis o scrisoare deschisă întregii lumi în care au vorbit despre frustrările lor legate de lipsa de interes pentru acțiuni împotriva schimbărilor climatice.
Profesorul Tom Oliver, ecologist la Universitatea din Reading, neimplicat în raport, a spus că este un sumar credibil dar înfricoșător al gravelor amenințări cu care se confruntă societatea dacă guvernele și indivizii continuă să adopte atitudinea „business as usual”.
Oceanele ating temperaturi record din nou în 2020, în ciuda scăderii emisiilor de carbon generată de lockdown-uri
În 2020, apa oceanelor a ajuns la cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în istorie, o altă consecință a fenomenelor meteo extreme și schimbărilor climatice.
Peste 90% din căldura captată de emisiile de carbon este absorbită de oceane - încălzirea accelerată a apelor reprezintă semnalul incontestabil al crizei cu care ne confrumtăm. Din 2015 și până în 2020, temperatura oceanelor a depășit recordul an de an, iar nivelul încălzirii din 1986 și până astăzi este de opt ori mai mare decât cel înregistrat între 1960 și 1985.
Măsurătorile din 1940 până astăzi arată că oceanele sunt mai calde decât au fost în ultimii 1000 de ani și se încălzesc mai repede decât au făcut-o vreodată în ultimii 2000. Apele mai calde furnizează mai multă energie pentru furtuni, fapt ce le face mai severe, iar în 2020 a fost depășit recordul de furtuni tropicale în Atlantic – 29.
Încălzirea oceanelor perturbă, de asemenea, și cantitatea de precipitații, care la rândul ei duce la inundații, secetă și incendii de pădure. Dezastrele vin în cascadă – oceanele din ce în ce mai calde duc și ele la topirea ghețarilor existenți, fapt ce ridică și nivelul mărilor.
Nivelul crescut al oceanelor afectează la rândul său orașele și așezările aflate pe coaste – 150 de milioane de oameni sunt în pericol de a rămâne fără adăpost în contextul în care zonele în care locuiesc riscă să ajungă sub ape.
O altă cercetare, publicată în jurnalul științific „Advances in Atmospheric Sciences” arată că oceanele au absorbit cu 20 de zettajuli mai multă căldură decât în 2019 – echivalentul a 80 de uscătoare de păr folosite 24 de ore, tot anul, de fiecare persoană de pe planetă sau al detonării de patru bombe atomice pe secundă.
Toate acestea în contextul în care 2020 a fost un an atipic – carantina și lockdown-urile din mai multe țări a făcut ca emisiile de carbon să scadă cu aproximativ 7%, însă nici măcar această scădere nu a dus la un efect măsurabil pentru reducerea fenomenului de încălzire a oceanelor.
„Faptul că oceanele au ajuns la un nou record de temperatură în 2020, în ciuda scăderii emisiilor de carbon, arată că planeta va continua să se încălzească, atâta timp cât vom continua și noi să emitem carbon în atmosferă. Acest fapt trebuie să ne amintească mereu că reducerea masivă și susținută a emisiilor de carbon este răspunsul pentru soluționarea crizei”, se arată în cercetare.
Editor : Adrian Dumitru
