Pericol ecologic: Nouă milioane de metri cubi de steril riscă să o ia la vale

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Halda de steril de la Tărnicioara este printre cele mai mari din ţară. În ultimii 25 de ani, aici s-au depozitat, în total, nouă milioane de metri cubi de steril provenit din uzina de prelucrare a cuprului de la Tarnița. Sterilul este partea nefolositoare a unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără valoare industrială, parte îndepărtată la finalul procesului de prelucrare.

Normele europene prevăd depozitarea deşeurilor în gropi special amenajate, pentru că există riscul poluării aerului, contaminării apei şi distrugerii solului, florei şi faunei.

Astfel de probleme cauzate de steril sunt şi în judeţul Argeş - la Aninoasa, la Geamăna - în Munţii Apuseni, în judeţul Caraş Severin - la Tăuşani - Boşneag şi Hunedoara - la Silvaş - Teliuc.

Un munte de steril, provenit din iazul de decantare de la Tărnicioara, poate oricând să o ia la vale şi să măture tot în cale, pe o distanţă de câteva zeci de kilometri. Avertismentul vine chiar de la ISU Suceava.

„În anumite condiții de umectare, de forță a apei, poate fi pusă în discuție stabilitatea iazului și mișcarea solului”, a spus generalul Ion Burlui, șeful ISU Suceava.

În cazul unei viituri puternice, care ar antrena inclusiv roci și pietriș, digul format în spatele iazului ar pune o presiune puternică pe malurile haldei, iar aceasta s-ar duce la vale. Canalul de colectare a apelor venite de pe versanți este deja colmatat cu aluviuni aduse din amonte, iar grătarele care duc către tunelul de subtraversare sunt acoperite de resturi vegetale și bușteni.

Teama s-a instalat deja în Ostra, prima localitate aflată la poalele Tărnicioarei. Oamenii se plâng că le sunt distruse culturile agricole şi nu pot folosi apa nici măcar pentru adăpatul animalelor. Inspectorii de la Garda de Mediu au prelevat probe de sol şi apă, pentru a stabili dacă acestea conţin substanţe toxice.

„Noi am identificat săptămâna trecută o scurgere în pârâu, în râul Brăteasa, din iaz, o apă de culoare roșiatică. Nefăcându-se aceste ecologizări, există pericolul poluării și cu steril, cu praf și apa care curge de acolo”, a afirmat Ioan Oroş, primarul comunei Ostra.

Firma Conversmin, care se ocupă de ecologizarea iazului, susţine că nu poate opri răspândirea particulelor de steril şi să prevină scurgerile, atât timp cât Ministerul Economiei a alocat doar 30% din fondurile necesare acestor operaţiuni.

Reprezentanții Ministerului Economiei nu au răspuns până acum solicitărilor Digi 24 de a comenta situaţia din Suceava.