Pericol ecologic în Oradea. Ruskii Aluminium a lăsat în urmă halde pline cu deșeuri toxice

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

În anul 2000, statul român, prin Fondul Proprietăţii de Stat, vindea combinatul Alumina ruşilor de la Ruskii Aluminium. Privatizarea s-a făcut pe genunchi, spun specialiştii care au văzut contractul. Iar efectele se văd şi astăzi.

Pe terenurile de la ieşirea din Oradea spre vama Borş, patru halde cu aproape şase milioane de tone de deşeuri toxice stau mărturie că statul român a vrut să scape cu orice preţ de mamutul industrial.

Sanda Mercea, directorul APM Bihor: „Din punctul meu de vedere, privatizarea s-a făcut la momentul respectiv prin încălcarea prevederilor legii mediului și a legii privatizării”.

Mai exact, în contract se stipula că ruşii nu sunt obligaţi să ecologizeze haldele, în caz de faliment, ceea ce s-a şi întâmplat la doar doi ani după vânzare. Asta chiar dacă legea spune clar altceva.

„Cumpărătorul nu preia nicio responsabilitate sau obligație de reparare a eventualelor daune produse mediului înconjurător de către vânzător”, se arată în contractul de privatizare a combinatului Alumina.

Reporter: Putem spune că statul român a făcut un contract nelegal? Închizând ochii la legile care existau?

Nicolae Morgovan, lider BNS Bihor: Da, a făcut un contract pe genunchi! Dacă aprobi un asemenea contract și îl semnezi și nu te gândești la mediu înseamnă că nu te interesează ce se întâmplă cu aceste substanțe toxice pentru personal, pentru întregul oraș.

Preşedintele FPS de la aceea vreme, Radu Sârbu, nu are o explicaţie.

Radu Sârbu, președintele Consiliului de Administrație al FPS în perioada 1998-2000: Nu e în regulă. Nu cred că s-a întâmplat pe vremea mea! Când s-a făcut privatizarea?

Reporter: În 2000.

Radu Sârbu: Era pe vremea mea, nu cred că au fost omise.

Reporter: Cumpărătorul este exonerat de obligații de mediu!

Radu Sârbu: Nu se poate asta! Nu cred! Eu nu am făcut propriu-zis privatizare ci politica privatizării, adică nu am fost în comisii, nu cunosc.

Iar acum, tonele de sodă caustică pun în pericol vieţile localnicilor.

Dorel Târț, purtătorul de cuvânt al DSP Bihor: Pot apărea afecțiuni digestive și renale datorită aportului crescut de sodiu, dar și coroziunea tubului digestiv în cazul în care nivelul concentrației hidroxidului de sodiu este foarte mare.

Ecologizarea zonei ar costa în jur de 24 de milioane de euro, spun specialiştii, care cred că singura şansă pentru locuitori ar fi un nou investitor.

Înainte de 1990, combinatul din Oradea era cel mai mare furnizor de aluminiu din Europa.