Parcurile din Capitală, în pericol! Suprafețe mari, retrocedate și destinate construcțiilor
Bucureştiul poate pierde încă 400 de hectare de spaţii verzi! În pericol de betonare sunt fostele pepiniere municipale, din nordul oraşului şi suprafeţe importante din parcuri publice situate în toate sectoarele! Activiştii de mediu cer intervenţia urgentă a statului! Primăria Capitalei a înfinţat deja o comisie de lucru şi încearcă să recupereze zonele verzi pierdute în ultimii 16 ani.
Spaţiul verde din Bucureşti a dispărut încet dar sigur în utltimele două decenii! Dacă în anii 90 Capitala avea 3.500 de hectare de spaţii verzi, în 2016 nu mai avea nici jumate, ci... 1.600! Legea 10 din anul 2000, privind retrocedarea bunurilor confiscate de regimul comunist şi contestatul Plan Urbanistic Zonal din acelaşi an, emis de Municipalitate, au dus la dispariţia multor parcuri si locuri de joacă. Sectorul 1 a pierdut hectare întregi în parcurile Herăstrău, Bordei şi Clucerului. Și nu e tot. Sunt trei cereri de retrocedare în analiză şi pentru parcul Bazilescu!
Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica: Am fost asiguraţi și de primăria sectorului 1 că problemele sunt rezolvate, în principiu.
În impas este şi sectorului 2! După ce a suferit pierderi importante în parcurile Verdi, Circului şi Plumbuita, a ajuns la numai 11,5 metri pătraţi de verdeaţă pe cap de locuitor! Şi este la un pas să piardă şi Parcul „Motodrom” din Fundeni. Dar nici sectorul 3 nu stă bine!
Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al Sectorului 3: În ultimii 20 de ani, în sectorul 3 au fost trecute în proprietate privată, aproximativ 23 de hectare de teren, de spaţiu verde! În principal, zona parcului Titan, unde există acea retrocedare de peste 12 hectare.
Retrocedările au ciopârţit și Parcul Tineretului, din sectorul 4, parcurile Izvor, Coşbuc şi Sebastian, din Sectorul 5 şi Parcul Grăzăveşti din Sectorul 6.
Mariana Perşunaru, dir. Direcţia Patrimoniu PMB: 30 - 36 de hectare de spaţiu verde amenajat, de pe raza Municipiului Bucureşti, care a fost retrocedat în baza dispoziţiilor de lege 10 sau a unor sentinţe judecătoreşti.
Bilanţul este alarmant! Parcul Titan a pierdut 12 hectare, Parcul Tineretului a rămas fără 7 hectare, Plumbuita fără 4, Circului fără unul, iar Parcul Verdi este privat aproape integral. Activiștii de mediu se tem de ce-i mai rău.
Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica: Riscăm o pierdere imediată de 200 de hectare, şi noi am estimat în final undeva la 400 de hectare de spaţiu verde. Numai pepinierele Tei Toboc, Nordului şi Pipera însumează peste 120 de hectare, cel puţin.
Cu peste un milion şi jumătate de puieţi în anii 90, din pepinierele aflate în nordul Capitalei s-a ales praful. Zeci de hectare au fost defrişate! Pe altele se construieşte masiv! Cei 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare cetăţean, minimul recomandat de Uniunea Europeană, Bucureştiul... nu-i are!
Conform ultimelor date ale Cadastrului Verde, Capitala României are doar 23,21 metri pătraţi.
Viena de exemplu are... 120 de metri pătrați de spaţiu verde, pe cap de locuitor. Cifrele au alertat municipalitatea! Primăria Capitalei a înfinţat o comisie specială care să recupereze spaţiile verzi pierdute. Şi deja s-au găsit variante în beneficiul oraşului.
Mariana Perşunaru, dir. Direcţia Patrimoniu PMB: Pentru Emil Gârleanu s-a propus un schimb de terenuri. Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în unanimitate aproape, a aprobat salvarea parcului.
Activiştii de mediu susţin că după Revoluție, Bucureştiul a pierdut din cauza defrişărilor aproape două milioane de puieţi şi arbori.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
