Pădure din Argeş, furată copac cu copac

23.000 de arbori puşi la pământ, adică 27.000 de metri cubi de lemn furaţi, iar o suprafaţă de 500 de hectare de pădure a fost, aproape complet defrişată. E cel mai mare dosar de tăieri ilegale, instrumentat vreodată de poliţia din Argeş. Prejudiciul depăşeşte 3 milioane 600 de mii de euro. Mulţi dintre autorii acestui jaf sunt angajaţi de la Ocolul Silvic Valea Oltului, adică exact cei care ar fi trebuit să păzească pădurea.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Valeriu Stănciulescu trăteşte în Oarja, Argeş. Pe vremuri, părinţii săi au avut pădure în locul unde comuniştii au ridicat Combinatul Chimic Piteşti. După Revoluţie, omul şi-a cerut pădurea înapoi şi a primit un teren împădurit la Nucşoara, în Făgăraş. Cum şi alţi locuitori din Oarja au primit pădure tot acolo, bărbatul a înfiinţat o asociaţie.

Valeriu Stanciulescu, Asociaţia Proprietarilor de Pădure Oarja: „În 2011 am descoperit că a fost tăiată, am fost să fac niște delimitări cu un specialist cu GPS și am găsit tăiat. În jur de 20 de hectare, vreo 2.400 mc. Am făcut sesizări, am sesizat toate organele statului.”

Ancheta a scos la iveală că nu doar pădurea din Nucşoara a dispărut. S-a întâmplat la fel şi cu codrii din Arefu sau Lereşti.

Andreea Insurățelu, agent IPJ Argeș: „În Valea Rea a existat un dosar de amploare, dosarul Cheresteaua, finalizat în 2016. Din datele pe care le avem este cel mai mare dosar înregistrat la nivelul inspectoratului de poliție Argeș, o societate comericală care se ocupa cu tăierea și cu exploatarea de material lemnos.”

Potrivit procurorilor, între 2008 şi 2012, Ion Andrei, în calitate de administrator la S.C. Andris S.R.L. - societate care se ocupă cu tăierea şi rindeluirea lemnului, a tăiat, fără drept, aproape 27.000 de metri cubi de masă lemnoasă, cu o valoare de piaţă de peste patru milioane şi jumătate de lei. Au dispărut arborii de pe peste 500 de hectare.

Valeriu Stanciulescu, Asociaţia Proprietarilor de Pădure Oarja: „Dosarul e pe rol la Curtea de Apel Argeș, pana acum au fost 24 de termene. Atunci când au tăiat ei nu era pază, ocolul domnesc la care era, nu au vrut să îmi facă contract de pază că nu putea să mai taie respectivul și, în final, am plecat cu mare greutate, am plecat la alt ocol.”

Valentin Sălăgeanu, coordonator campanie păduri Greenpeace România: „Din nefericire, din 2009 de când facem noi aceste raportări, Argeşul a fost în top aproape întodeauna. Astfel în 2009-2011 Argeşul a ocupat locul întâi la nivel național cu 6.458 de cazuri de tăieri ilegale înregistrate. În 2013-2014 a ocupat tot locul întâi cu 5.851 de cazuri de tăieri ilegale înregistrate, iar în 2015 a avut tot locul întâi, cu 3.087 de cazuri de tăieri ilegale.”

13 persoane sunt trimise în judecată în dosarul Cheresteaua. 3 sunt angajaţi ai Ocolului Silvic Valea Oltului. Fără complicitatea acestora, niciun arbore nu ar fi putut fi tăiat.

Georgiana Hosu, procuror Parchetul General: „A dispărut o pădure din grupa întâi funcţională, de o importanţă mare pentru ecosistem şi, care, în acest moment, nu se mai regenerează. Da, o pădure a fost tăiată pur şi simplu. Bineînţeles, cu ajutorul funcţionarilor silvici de acolo.”

Procurorii au reuşit să recupereze o parte din prejudiciul financiar şi au pus sechestru pe bunurile acuzaţilor.

Cât despre prejudiciul ecologic, acesta nu poate fi calculat. Fundaţia Conservation Carpathia din Braşov este una dintre organizaţiile care încearcă să vindece pădurea. 

Mihai Zotta, director tehnic Fundația "Conservation Carpathia": „ Am inițiat imediat lucrări de reconstrucție ecologică. Trebuie să vă imaginați că, în primul rând, am inventariat aceste suprafețe, au fost făcute mii de suprafețe de probă, în baza cărora să putem vedea ce specii de puieți mai există acolo, ce s-a regenerat natural, ce trebuie plantat. În fiecare an am plantat peste 80 de hectare de teren, cu un număr de cca 4.000 de puieți/ha.”

Procesul defrişărilor ilegale din dosarul Cheresteaua e departe de a fi încheiat. La fiecare nou termen, inclupaţi cer amânări peste amânări şi expertize peste expertize. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, vor fi pedepsiţi cu cel mult 7 ani de închisoare.