La Vâlcele, în Covasna, din 6.000 de puieţi plantaţi acum trei ani, nici jumătate nu au rezistat.
„Pentru că plantaţia nu a fost îngrijită, lăstarii, majoritatea uscaţi, de-abia se mai deosebesc de buruienile care, pe anumite porţiuni, au crescut chiar şi de două ori mai înalte decât ei”, spune Sorina Secelean, reporter Digi24.
„Trebuia îngrijită mai mult, partenerii noştri trebuiau să vină să continuăm această acţiune”, spune Nicolae Cucu, viceprimarul comunei Vâlcele.
În schimb, la Iaşi, 250 de tineri s-au înarmat cu haine groase, mănuşi şi lopeţi, pentru a planta 10.000 de puieţi de frasin într-o zonă cu risc de alunecare. Puieţii au fost oferiți de Direcţia Silvică judeţeană, iar plantarea lor face parte din campania „Plantăm fapte bune în România”.
„Ne-a adus faptul că în România se defrişează foarte mult”, spune un voluntar.
„Sunt case la baza dealului şi dorim astfel să împiedicăm alunecările de teren”, spune Livia Bibire, coordonator judeţean al campaniei „Plantăm fapte bune în România”.
Prin aceeaşi campanie, 16 hectare de teren au devenit, în ultimii trei ani, pădure.
Şi la Cluj, peste 300 de voluntari au trecut la plantarea a 8.000 de brazi tineri.
„Am spus unor colegi că merg la plantat și au zis că pentru ce, să îi taie alții?”, spune un voluntar.
Operaţiunea are loc într-o zonă din care au fost tăiați peste 11.000 de brazi. O parte - ilegal.
„Conform Codului Silvic, la doi ani după tăierea definitivă suntem obligați să realizăm regenerarea”, spune ing. Aurel Pepina, responsabil cu regenerarea pădurilor la Direcția Silvică Cluj.
Localnicii spun că după înfiinţarea Radarului Pădurilor s-au obişnuit să sune imediat la Poliţie dacă văd un transport de lemne care li se pare suspect.