O încărcătură toxică amenință coastele Europei
Coastele Europei sunt înţesate de bombe cu efect întârziat, care ticăie. Sunt rămăşiţe ale celui De-al Doilea Război Mondial şi devin tot mai periculoase. În Marea Nordului şi Marea Baltică, aproximativ 1,6 milioane de tone de muniţie de război zac pe fundul apei, ca o uriaşă mină subacvatică. Majoritatea acestor muniţii au fost pur şi simplu aruncate în apă de Aliaţii victorioşi - şi acum, după zeci de ani, eroziunea ameninţă să elibereze încărcăturile toxice. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Substanţe ca arsenic, iperită şi TNT ar putea contamina apele şi aşa vulnerabile ale litoralului polonez. Una dintre cele mai mari temeri ale ecologiştilor e cantitatea uriaşă de petrol din navele de război scufundate, găsite în locuri ca Golful Gdansk.
Militanta ecologistă Olga Sarna se teme că trecutul va dăuna, în curând, prezentului şi va distruge marea care ocupă un loc cu totul deosebit în viaţa ei.
Peninsula Westerplatte, din canalul portului Gdansk. Aici s-au tras focurile de armă care au marcat începutul celui De-al Doilea Război Mondial.
Olga Sarna, specialistă poloneză în conservarea naturii marine, e îngrijorată de ameninţarea pe care o constituie substanţele contaminante şi muniţiile care zac încă pe fundul Mării Baltice.
„Franken”-steinul de pe fundul Mării Baltice
Olga Sarna, Fundaţia MARE: „În Marea Baltică există cel puţin 80-100 de epave potenţial periculoase pentru mediu: ele ar putea încă conţine o cantitate mare de petrol. Dacă acesta se scurge, întregul ecosistem al Mării Baltice va fi în pericol”.
Cea mai mare ameninţare o constituie „Franken”. Petrolierul german a fost torpilat de aviaţia rusă în Golful Gdansk, la sfârşitul războiului. Epava se descompune de 75 de ani pe fundul mării şi încă are combustibil în cocă.
Olga Sarna se teme că „Franken” s-ar putea descompune curând, cu consecinţe catastrofale.
Marcin Pawelczyk e scafandru şi a confirmat că nava e extrem de corodată. Însă cei doi activişti pentru mediu spun că nimeni nu e pregătit să-şi asume răspunderea.
Olga Sarna, Fundaţia MARE: „Unii spun că răspunderea le revine foştilor proprietari ai vasului. Alţii spun că ţara în apele căreia se află are datoria de a lua măsuri. De-asta este o problemă atât de complicată. Nu e clar definit cine e răspunzător şi cine ar trebui să rezolve situaţia”.
Amenințarea unui nor otrăvitor
Fundul Mării Baltice e plin de muniţie potenţial periculoasă.
La Institutul pentru Oceanografie din Gdansk, cercetătorii examinează mostre - ca aceste containere ruginite cu substanţe toxice de luptă, găsite de profesorul Jacek Bełdowski.
Jacek Bełdowski, Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Ştiinţe Gdansk: „Sunt 40-42 de mii de tone. În general, se estimează că majoritatea substanţelor sunt în Bazinul Bornholm, cam 38-40 de mii de tone. Şi în Gotland sunt vreo două mii de tone. Dar dacă o suprafaţă mare se corodează în acelaşi timp, cantitatea de substanţă eliberată va fi mare şi se va forma un nor otrăvitor care se va deplasa chiar şi 50 de kilometri, omorând totul în cale”.
Ecosistemele din Marea Baltică sunt deja ameninţate. Îngrăşămintele din agricultură ajung în mare şi rezultatul este un nivel scăzut de oxigen, care devine critic pentru multe specii.
Pentru Olga Sarna şi colegii ei activişti, Marea Baltică e o parte importantă din identitatea culturală poloneză şi trebuie protejată.
Olga Sarna, Fundaţia MARE: „Marea Baltică are un loc special în inima tuturor polonezilor. Încă din copilărie mi-am petrecut toate vacanţele, toate verile pe litoralul ei. Aşa că avem o legătură cu această mare chiar dacă nu ne-am născut pe ţărmul ei”.
De ce epavele nu trebuie scoase la suprafață
Sarna spune că petrolul din „Franken” trebuie scurs imediat, pentru a se preveni o catastrofă ecologică în pitorescul golf Gdansk. Scoaterea la suprafaţă a întregului petrolier e prea riscantă şi, de fapt, epavele atrag formele de viaţă marină şi ajută la dezvoltarea ecosistemelor.
Marcin Pawelczyk, scafandru: „Singurul lucru pe care-l vezi pe fundul mării e nisipul. Nu e prea multă viaţă. Viaţa este acolo unde sunt epavele. Acolo vezi peşti mari, şi, uneori, lei-de-mare. Aşa că e bine să ai aceste epave, să ai grijă de ele şi să le conservi”.
Moştenirea toxică a celui De-al Doilea Război Mondial trebuie abordată urgent. Timpul se scurge repede. Olga Sarna vorbeşte cu media cât poate de des, dând, neobosită, semnale de alarmă.
Dacă nu se iau măsuri, Gdansk s-ar putea confrunta curând cu o catastrofă ecologică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
