Despre exploatarea masei uriaşe de hidrogen sulfurat din adâncul Mării Negre s-a discutat şi înainte de 1989. Nicolae Ceauşescu ar fi vrut să construiască o centrală care să folosească hidrogenul, însă Rusia nu a fost de acord, iar planul a fost abandonat.
„Această comoară, dacă ar putea fi găsită o metodă de extracţie sau de prelucrare din mare a hidrogenului sulfurat, probabil că ar reprezenta o sursă de energie extraordinară”, spune Tania Zaharia, director adjunct Institutul de Cercetări Marine „Grigore Antipa”.
Specialiştii de la Centrul Naţional de Hidrogen din Râmnicu Vâlcea au realizat un sistem prin care hidrogenul sulfurat este transformat în energie.
„Am reuşit să obţinem energie, în fază experimentală. Avem mari speranţe că acest lucru se poate face şi la scară industrială”, susţine Mihai Culcer, şef de laborator.
Pentru acest studiu, Centrul a primit 6 milioane de lei de la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. În prezent cercetarea a fost însă întreruptă pentru că nimeni nu a mai continuat finanţarea ei. Este nevoie de bani ca să se pună la punct o tehnologie, pentru că în caz contrar efectele pot fi dezastruoase.
„Hidrogenul sulfurat este un gaz, care este solubil în apă, dar care în contact cu aerul este inflamabil. Deci noi, practic, stăm pe o bombă”, explică Tania Zaharia.
Chiar dacă hidrogenul sulfurat din Marea Neagră ar putea fi sursă de energie nepoluantă, ecologiştii sunt în alertă.
„Să ne arate că respectiva tehnologie nu aduce niciun prejudiciu stratului de viaţă care ne oferă deja nişte resurse şi nişte beneficii, evident nu ne vom împotrivi. Astfel am avea şansa de a avea o mare mult mai mare”, declară Mihaela Cândea, reprezentant Mare Nostrum.
Pe de altă parte, tot ecologiştii atrag atenţia că viaţa subacvatică ar putea dispărea în câţiva zeci de ani dacă din mare nu este extrasă cantitatea uriaşă de hidrogen sulfurat.