METEOPEDIA. Smogul şi ploile acide

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Atât de mare este factorul distructiv al intervenţiei omului asupra naturii, încât a dus la apariţia unor fenomene meteorologice noi.

În anul 1943, în districtul Los Angeles din Statele Unite ale Americii s-a observat apariţia unei pâcle alburii, care provoacă usturimi la ochi. Fenomenul a persistat aproape 20 de ani, până în 1962.

Autorităţile au pus totul pe seama poluării urbane a aerului, cunoscută sub denumirea de smog.

Smogul este un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici, rezultaţi din combustia incompletă a gazelor. Razele solare fac oxizii de azot şi hidrocarburile să se combine şi să condenseze sub formă de picături, ceea ce formează o ceaţă vizibilă şi pătrunzătoare. Practic, oxigenul este transformat în ozon, un agent chimic care erodează cauciucul, usucă plantele şi irită plămânii. Smogul a fost principalul vinovat al catastrofei londoneze din 1952, când au murit 4000 de oameni în 5 zile.

Nu de multe ori, poluanţii ce se adună în atmosferă intră în contact cu picăturile de apă, formate din nori, şi astfel apare ploaia acidă.

Aceasta, la rândul ei cade peste lacuri, păduri şi pământ şi poate duce la distrugerea unor întregi ecosisteme, inclusiv a sănătăţii umane. Regiunile cele mai afectate de pe glob sunt cele aflate în apropierea zonelor puternic industrializate, cum ar fi Europa, estul Statelor Unite şi al Canadei. Specialiştii nu sunt deloc optimişti nici pentru deceniile viitoare, când odată cu creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră şi temperatura globala va creşte de la unu până la 5 grade. Prin urmare fenomenele meteo extreme, precum seceta, valuri de caldură, incendii, inundaţii şi furtuni vor fi mai frecvente şi mai intense, cu efecte dezastruoase pentru viaţa acvatică şi terestră.