Măsuri excepționale luate în fața fenomenelor extreme și a poluării
Treisprezece din cei 14 cei mai călduroşi ani din istorie au fost în secolul XXI. Măsurătorile au arătat că, numai în ultimul secol, temperatura globală a crescut, în medie, cu 0,85 de grade Celsius. Iar cea mai mare creştere s-a înregistrat în ultimii 30 de ani.
Experţii în schimbări climatice spun că, în ultimele decenii, fenomenele meteo extreme s-au înmulţit, zonele umede au devenit şi mai umede, cele uscate mai aride, iar perioadele de secetă s-au prelungit.
De pildă, statul american California se confruntă de şase ani cu o secetă severă, iar autorităţile au impus, în premieră, o măsură extremă: raţionalizarea apei potabile, inclusiv pentru consumul casnic.
Jerry Brown, guvernatorul statului California: „Trecem print-o secetă istorică, iar aceasta cere acţiune fără precedent. Din acest motiv, emit un ordin obligatoriu în privinţa reducerii substanţiale a consumului de apă în tot statul. Ca şi californieni, trebuie să tragem împreună şi să salvăm apa în toate felurile în care putem”.
Fotografiile din satelit demonstrează cât de gravă este situaţia din California: râurile au secat, iar zonele aride s-au extins dramatic.
Nici Europa nu stă prea bine.
În martie anul acesta, Parisul s-a confruntat cu o situaţie fără precedent. Pentru prima dată, capitala Franţei a fost mai poluată decât orice alt oraş din lume, depăşind chiar metropole cu „cazier", Beijing şi New Delhi. Potrivit unei aplicaţii care monitorizează calitatea aerului în 60 de oraşe de pe întreg mapamondul, Parisul a atins un nivel al noxelor de 125, în condiţiile în care tot ce este peste 100 înseamnă „dăunător", iar peste 150 e „critic". Zile la rând „Oraşul Luminilor" a fost învăluit într-un smog extrem de dens, care a făcut ca Turnul Eiffel sau alte obiective turistice să nu se mai vadă aproape deloc. Autorităţile franceze au luat atunci măsuri radicale: au introdus circulaţia alternativă a maşinilor, o zi cele cu numere pare, a doua zi cele cu numere impare şi au oferit gratuitate pentru transportul public. O măsură menită să îi convingă pe oameni să-şi lase maşinile personale acasă. Interdicţia nu vizează, desigur, maşinile electrice. Cine nu respectă noile reguli riscă amenzi de până la 140 de euro. La Paris, oraş în care intră zilnic trei milioane de maşini, primăria doreşte ca până în 2020 să fie interzise toate maşinile diesel.
Situaţie la fel de gravă şi la Madrid, unde, la mijlocul lunii noiembrie, autorităţile spaniole au interzis parcarea tuturor maşinilor în centrul capitalei. O măsură menită să ducă la decongestionarea traficului, deci la scăderea noxelor. Autorităţile spaniole au anunţat că, dacă aceste prime restricţii nu vor da rezultate, vor lua şi alte măsuri precum reducerea vitezei la maxim 70 de kilometri la oră şi circulaţia alternativă în centrul oraşului, adică o zi numele cu soţ, altă zi numerele fără soţ.
„Dioxidul de nitrogen creşte vulnerabilitatea celulelor respiratorii, creşte numărul de alergii, agravează cazurile de astm şi afectează sistemul imunitar. Devenim mai vulnerabili”, explică Paco Segura, expert ecologist.
Şi alte capitale au luat măsuri antipoluare. La Lisabona, în Portugalia, unde se înregistrează unul dintre cele mai ridicate nivele de poluare din Europa, vehiculele mai vechi de 15 ani nu mai pot circula în centru. Măsura vizează în jur de 100.000 de maşini.
Din 2003, la Londra, există taxe de intrare cu maşina în cele mai circulate zone ale capitalei britanice. Măsura se aplică de luni până vineri, între 7 dimineaţa şi 6 seara, iar taxa zilnică este de 10 lire, adică aproape 12 euro. Amenzile sunt usturătoare, între 85 şi 255 de euro, iar banii stânşi sunt folosiţi pentru dotarea transportului public. În opt ani de când se aplică aceste restricţii, emisiile cu efect de seră au scăzut cu 17-20%, iar traficul în centrul Londrei cu 20%.
În Italia, există o regulă potrivit căreia traficul se închide în centrele urbane minim o zi când nivelul de poluare creşte peste normele stabilite de Uniunea Europeană.
Unul dintre cele mai poluate oraşe din lume rămâne Beijingul. Cu o populaţie de peste 22 de milioane de oameni, capitala Chinei este afectată frecvent de smog, care face ca aerul să fie irespirabil săptămâni întregi, iar soarele să nu se mai vadă deloc.
„Guvernul central ştie că acum schimbările climatice şi poluarea aerului nu mai sunt doar o problemă de mediu sau de sănătate publică. Acestea dăunează şi economiei. Cred că guvernul chiar ştie şi că şi-ar dori să intervină într-un fel, deşi doar atât nu este de ajuns”, spune Kwong Sum Yin, director executiv la Clean Air Network.
În timp ce liderii lumii încearcă să găsească soluţii, la nivel global, la conferinţa de la Paris, la Beijing s-a decretat alertă portocalie de poluare, adică al doilea cel mai ridicat nivel. Autostrăzile au fost închise, activitatea pe şantiere, deci în aer liber, a fost suspendată, iar populaţia a fost îndemnată să rămână cât mai mult în case.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
