Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizarea USR în legătură cu legea care permite construcţia de hidrocentrale mici în ariile protejate.
CCR scrie într-un comunicat de presă că „a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător”.
„Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun.
Curtea a reținut că, deși nu există o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conținând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiții, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art.61 alin.(2) și art.75 din Constituție”, arată Curtea.
În sesizarea depusă la CCR, USR a invocat 11 argumente de neconstituţionalitate, între acestea fiind încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care există diferenţe majore de conţinut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor.
De asemenea, USR a invocat încălcarea dreptului la un mediu sănătos.
„O lege care exonerează «poluatorul» de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact şi a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituţională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătăţii. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum şi a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă şi stabilirea soluţiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menţionat, precum şi identificarea autorităţilor responsabile în situaţia dezastrelor ecologice, pe principiul «poluatorul plăteşte».
În condiţiile în care legea ridică protecţia garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, «imunitate» proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător şi sănătatea umană este unul major”, se arată în sesizarea USR.
USR a invocat, totodată, încălcarea obligaţiilor şi responsabilităţilor României faţă de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 şi 288 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum şi în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, nr. 60/2007 referitoare la evaluarea şi gestionarea riscurilor de inundaţii, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice şi în Directiva nr. 52/2014 pentru evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 23 martie, proiectul care prevede că obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% sunt considerate proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională şi urmează să fie puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.
„Obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.
Finalizarea acestor obiective de investiţii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiţia ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să propună în compensare pentru suprafeţele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcţiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025”, prevede proiectul.
Editor : A.C.
