Foto: Agerpres
Rețeta a fost creată de un student la Facultatea de Știința și Tehnologia Produselor Alimentare, Adrian Martău, care își pregătește lucrarea de diplomă.
El a folosit pentru acest produs un gelifiant natural, pectina, iar ca și arome a folosit combinații de portocală, căpșuni și nucă de cocos. Nanoparticulele de aur, folosite în jeleu, au proprietăți antibacteriene și antioxidante și dublează practic durata de valabilitate a produsului. Adrian Martău a explicat că, în mod normal, jeleul ar avea o durată de valabilitate de trei zile, însă în acest mod poate fi prelungită până la aproape o săptămână.
„Aceste nanoparticule au și caracteristici antibacteriene și antioxidante. Am folosit extracte naturale, compuși biologici activi. Sper că este un proiect inovativ și să îl regăsim pe piață, în alimentație, ca desert. Am putea extinde durata de valabilitate fără să intervenim asupra valorii nutritive. În jeleurile obișnuite se adaugă cantități mai mari de zahăr, care depășesc 30%, însă la acest produs am folosit un adaos de zahăr de sub 15%”, a spus studentul care speră să găsească o soluție pentru fabricarea produsului la scară mai mare și comercializarea în magazine.
Tânărul a fost ajutat în munca sa de o echipă formată din colegi și doi coordonatori de la USAMV, la rândul lor creatorii unor rețete de produse inovative, premiate în anii trecuți la diferite concursuri.
Unul dintre coordonatorii echipei, Dan Vodnar, a declarat că ideea de a se folosi nanoparticule de aur a apărut pentru a aduce un plus de inovație și un element interesant de cercetat, care să reprezintă în același timp și o alternativă sănătoasă la jeleurile existente, care de cele mai multe ori conțin mult zahăr, gelatină și aditivi alimentari. Mai mult, jeleul creat de ei conține doar ingrediente naturale.
„Ideea acestui jeleu cu care venim noi acoperă un segment de piață al consumatorilor care își doresc jeleuri din extracte naturale. Utilizăm pectină, nu gelatină, extracte naturale din fructe și plante. Este o idee dezvoltată la nivel de laborator și ne propunem să continuăm cercetările și sperăm să obținem un proiect de cercetare pentru a-l dezvolta și a-l duce cât mai aproape de zona de industrie”, a spus Dan Vodnar.
Cel de-al doilea coordonator al echipei, Loredana Leopold, care este șef de lucrări la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor din cadrul USAMV, este cea care s-a ocupat de crearea nanoparticulelor de aur. Ea a explicat că aceste nanoparticule nu cresc prețul produsului final, așa cum s-ar putea crede și că ele sunt folosite pe scară destul de largă în domeniul medical și farmaceutic, dar și alimentar.
„Sinteza de nanoparticule folosită în jeleuri are la bază sare de aur, dizolvată în apă, care se reduce cu un extract de usturoi, ceea ce îi dă o biocompatibilitate mai mare”, a explicat Loredana Leopold.
Sarea de aur se comercializează și poate fi cumpărată la un preț de aproximativ 100 de euro gramul, dar cantitatea folosită la jeleuri nu este atât de mare pentru a-i mări prețul. Loredana Leopold a explicat că nanoparticulele de aur nu sunt toxice, dar trebuie totuși ca doza folosită să fie strict supravegheată, respectând normativele existente.
Proiectul de creare a acestui jeleu cu nanoparticule de aur a fost recent premiat la Salonul Proinvent 2016, primind o diplomă de Excelență și Medalia de Aur cu Mențiune specială.