Uniunea Europeană ameninţă România cu amenzi enorme dacă autorităţile nu rezolvă problema spaţiilor verzi şi a poluării. În plus, în 50 de ani, terenurile mănoase din sudul României s-ar putea transforma în deşert, dacă măsurile de protecţie a mediului nu sunt urgentate. Codaşă în Europa la acest capitol, şi Capitala vine cu un record sumbru – aici poluarea este de cinci ori peste media continentului.
În 1989, Bucureştiul dispunea de 3470 de hectare de spaţiu verde. Doar 15 ani mai târziu, jumătate din acestea dispăruseră: doar 1710 de hectare mai erau la dispoziţia locuitorilor.
Statul este pasibil de amenzi de 100.000 de euro pe zi dacă nu ia măsuri în privinţa protecţiei mediului, avertizează reprezentanţii ONG-urilor de profil. „Pe calitatea aerului, suntem una dintre ţările cele mai poluate”, spune Dan Trifu, vicepreşedintele Asociaţiei Ecocivica.
În intersecţiile aglomerate din Bucureşti, poluarea depăşeşte de cinci ori limita admisă. Localnicii din Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi sau Iaşi respiră şi ei un aer dăunător. Speranţe de mai bine nu sunt, atâta vreme cât spaţiile verzi se restrâng. Judeţul Botoşani, de exemplu, are o medie de 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare locuitor.
Bucureştenii sunt cei mai năpăstuiţi: au doar 9 metri pătraţi de spaţii verzi. Este necesară aşadar o strategie a primăriilor pentru recucerirea acestor teritorii pierdute, atrage atenţia Costel Popa, preşedintele Ecopolis.
Îngrijorată de numărul mare de boli respiratorii provocate aici de poluarea excesivă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă creşterea suprafeţelor verzi până la 50 de metri pătraţi pentru un locuitor.
Un alt pericol este deşertificarea. Terenurile acum fertile din Dolj, Olt, Teleorman, Ialomiţa sau Călăraşi se vor preface în nisip peste cinci decenii dacă zonele nu vor fi împădurite.