Semi eșec la negocierile pentru protejarea speciilor din cauza intereselor economice
Negocierile privind un acord global ambițios privind biodiversitatea pentru a opri sau inversa pierderea naturii s-au încheiat marți în Elveția, țările fiind de acord cu puțin mai mult decât discuțiile suplimentare care vor avea loc în luna iunie, scrie Reuters.
Reuniunea de la Geneva a aproximativ 1.000 de negociatori din 164 de țări trebuia să fie ultima înainte de reuniunea amânată a Convenției ONU privind biodiversitatea din orașul chinez Kunming (COP15 CBD), unde țările urmează să ratifice un acord pentru protejarea a aproximativ 1 milion de specii de plante și animale amenințate cu dispariția.
Acordul are potențialul de a fi echivalentul pentru biodiversitate al acordului climatic de la Paris din 2015, dar militanții au deplâns progresul limitat al discuțiilor care s-au concluzionat doar cu aprobarea unei noi runde de negocieri în Kenya, la sfârșitul lunii iunie.
Li Shuo, consilier pentru politici ecologice la filiala Greenpeace din Asia de Est, a declarat pentru Reuters că procesul este „pe un teren instabil”.
„Acest proces de negociere a fost până acum prost conceput și dezamăgitor”, a adăugat Shuo. Un grup de țări, inclusiv Marea Britanie, Statele Unite și Noua Zeelandă, au transmis într-o declarație publicată la finalul întâlnirii că pentru avansul negocierilor este necesară o „schimbare fundamentală în abordarea noastră”.
Proiectul final de text a evidențiat că o mare parte din cele 21 de obiective ale acordului sunt încă în paranteze și nu s-a găsit o soluție concretă pentru a le aborda. Printre aceste obiective specifice se numără reducerea utilizării pesticidelor și eliminarea subvenții agricole de miliarde de dolari care stimulează fermierii să distrugă habitatele.
Cu privire la misiunea principală de a opri și inversa pierderile de biodiversitate, negociatorii nu au putut decide dacă vizează ținta anului 2030 sau 2050, arată documentul.
Proiectul final rezultat după negocieri „a fost incredibil de frustrant”, a spus un delegat care a refuzat să fie numit.
Problemele au rămas nerezolvate pentru că lipsesc miliardele
Un alt domeniu major care rămâne nerezolvat după discuțiile de la Geneva este modul în care va fi finanțat cadrul care stă la baza acordului, Africa și țările în curs de dezvoltare cerând națiunilor bogate să ofere finanțare anuală de până la 700 de miliarde de dolari până în 2030 pentru a atinge obiectele de protejare a biodiversității.
„Arhitectura actuală pentru finanțarea globală a biodiversității ar trebui transformată”, a declarat Stanislas Stephen Mouba, șeful delegației din Gabon, în cadrul conferinței.
O coaliție de organizații, inclusiv Fondul Mondial pentru Natură sălbatică, a cerut țărilor bogate să cheltuiască 60 de miliarde de dolari anual pentru conservare în țările în curs de dezvoltare și, în acest fel, să ia în considerare prejudiciul cauzat de comerțul internațional.
Reuters mai precizează că un rezultat pozitiv, chiar dacă nu a fost oficializat, este că participanții au spus că a existat o convergență în jurul ideii de a proteja 30% din zonele terestre și maritime la nivel global până în 2030.
Zhou Guomei, membru delegației chineze, a lăudat întâlnirea de la Geneva și a numit-o „un succes”, îndemnând delegații să continue să lucreze pentru a construi un consens.
Alți oficiali au salutat un rezultat privind împărțirea resurselor genetice ale speciilor.
Cu toate acestea, unii participanți au cerut o mai mare ambiție din partea Chinei, care a luat cuvântul doar de două ori în calitatea sa de președinte în cele 15 zile de discuții.
„Au ascultat, dar sperăm la mai multă angajament și ambiție”, a declarat Brian O'Donnell, directorul Campaniei pentru Natură.
Obstacole majore
Acordul se confruntă în continuare cu obstacole majore, dintre care cele mai semnificative sunt modul în care va fi finanțată orice acțiune și modul în care va fi măsurată atingerea obiectivelor.
Negociatorii au recunoscut că sunt necesari mai mulți bani pentru a aborda pierderea biodiversității, estimată la 100-150 de miliarde de dolari în plus în fiecare an, dar țările rămân împărțite în ceea ce privește sursa de la care ar trebui să provină aceste fonduri. În plus, eliminarea subvențiilor naționale pentru activitățile care distrug natura este o problemă spinoasă.
Monitorizarea și datele sunt esențiale pentru succesul acordului, eșecul multor dintre obiectivele ambițioase de la Aichi pentru 2010 fiind pus pe seama monitorizării slabe.
Alte obstacole vin din partea unor țări ca Brazilia și Argentina, care fac echipă și împiedică progresul.
Uniunea Europeană a fost, de asemenea, acuzată că a ocupat un loc în spate la aceste discuții. Și, critic, președinția chineză a fost acuzată că nu a arătat conducerea cerută unei țări gazdă, spre deosebire de direcția oferită de Regatul Unit la discuțiile privind clima de la COP 26 Glasgow, din 2021.
O componentă despre care oamenii de știință spun că este o parte cheie a întregului acord, partajarea deschisă a secvențierii genetice, s-a bucurat de succes târziu în noaptea de marți spre miercuri, dar s-a confruntat totuși cu o disidență neobișnuită de ultim moment din partea Boliviei, în ciuda faptului că textul a fost convenit.
Planurile de viitor
Unii și-au exprimat, de asemenea, frustrarea legată de lipsa de claritate cu privire la calendarul summitului de la Kunming, deoarece se confruntă cu o a patra întârziere din cauza pandemiei de COVID-19. Organizatorii au declarat marți că va avea loc în al treilea trimestru al anului, fără a da o dată.
Convenţia privind Diversitatea Biologică a propus marţi organizarea unei noi sesiuni intermediare de lucru, între 21 şi 26 iunie la Nairobi, înainte de a 15-a Conferinţă a părţilor la Convenţie (COP15 CBD) din China, care urmează să adopte un acord crucial pentru a proteja mai bine biodiversitatea, conform Agerpres.
Această nouă sesiune din iunie se va concentra asupra „Cadrului global pentru biodiversitate", care urmează să fie adoptat în timpul COP 15 CBD, programată la Kunming, China, care ar putea avea loc la sfârşitul lunii august - începutul lunii septembrie.
COP15 a fost împărţită în două etape, prima dintre ele desfăşurându-se anul trecut, în octombrie.
Un text prezentat în iulie 2021, care serveşte drept bază de desfăşurare a discuţiilor, conţine patru mari obiective pentru orizontul anilor 2050, cu 10 jaloane fixate în jurul anilor 2030 şi 21 de ţinte.
Ţintele vizează „ca cel puţin 30% din zonele terestre şi din zonele maritime să fie conservate graţie sistemelor de zone protejate şi altor măsuri de conservare eficace" sau să fie limitate poluarea agricolă şi cea provocată de materialele din plastic.
„Momentul adevărului"
Comunitatea internaţională se confruntă cu un „moment al adevărului" în ceea ce priveşte protejarea naturii, avertiza în octimbrie 2021 secretarul executiv al Convenţiei pentru diversitate biologică (CDB), Elizabeth Maruma Mrema, în deschiderea celei de-a 15-a ediţii a Conferinţei ONU privind pentru biodiversitate.
„Deşi au existat anumite succese, nu au fost obţinute progresele necesare pentru a opri pierderea în curs a diversităţii plantelor şi animalelor de pe Terra", mai declara Elizabeth Maruma Mrema.
Aceasta a mai spus că „ne confruntăm cu momentul adevărului". „Dacă vrem să atingem obiectivul ca în 2050 să trăim în armonie cu natura, trebuie să acţionăm în acest deceniu pentru a stopa şi a inversa tendinţa de pierdere a biodiversităţii", a avertizat secretarul executiv al Convenţiei pentru diversitate biologică.
„Lumea înțelege în sfârșit că pierderea naturii reprezintă o amenințare enormă la adresa sănătății umane și a mijloacelor de trai. Cu toate acestea, în ciuda faptului că liderii au semnalat în mod repetat că sunt angajați să ia măsuri în privința naturii, am văzut doar progrese limitate la Geneva. Va fi esențial ca în următoarea rundă de negocieri să se dea dovadă de un interes mai mare, dacă dorim să deschidem calea spre a ajunge la un cadru global pentru biodiversitate adecvat pentru viitor și adecvat provocării cu care ne confruntăm.
Salutăm cu tărie convergența tot mai mare în jurul unei misiuni pozitive pentru natură de a inversa pierderea biodiversității până în 2030 - acest lucru este esențial. Spre deosebire de schimbările climatice, pierderea naturii îi lipsește foarte mult o lumină care să conducă acțiunile în toate sectoarele. Țările trebuie acum să adopte oficial acest nivel de ambiție la COP15, asigurându-se în același timp că toate ingredientele potrivite pentru a-l livra sunt incluse în planul final. Este vital să încheiem acest deceniu cu mai multă natură, nu cu mai puțină. Guvernele ar trebui să facă ceea ce este necesar pentru a inversa pierderea naturii”, a declarat după negocierile de marți Marco Lambertini, director general al WWF International.
David Cooper, secretarul executiv adjunct al CBD, a declarat marți seară pentru Deutsche Welle că „au existat momente în sesiunile de discuții, când au fost dificultăți”. „Trebuie să recunoaștem că țările vor avea interese diferite, chiar dacă toate au un interes comun în abordarea provocării crizei biodiversității. Dar, în general, cred că abordarea țările a fost destul de constructivă în încercarea de a-și reconcilia diferențele”, a precizat Cooper.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
