Microhidrocentralele sunt amplasate pe râurile de munte. Multe dintre cele peste 400 de unitaţi date în folosinţă sau aflate în construcţie sunt în arii protejate, în mijlocul naturii.
„Pe termen mediu şi lung, o să fie periclitat tot ce e în jurul microhidrocentralelor. Vorbim aici de pânza freatică, vorbim aici de accesul la apa comunităţilor locale, vorbim aici de biodiversitate”, avertizează Csibi Magor, director World Wide Fund for Nature România.
Într-un raport al acestei organizaţii, microhidrocentralele de pe versantul nordic al Munților Făgăraș sunt catalogate printre cele mai „păcătoase” din lume.
Investitorii în domeniul energetic se apără şi spun că a considera centralele din România drept cele mai nocive din lume nu sunt altceva decât afirmaţii mincinoase, tendenţioase şi defăimătoare. Aceştia spun că lucrările au fost făcute cu toate avizele necesare, inclusiv cu studii de impact asupra mediului.
Însă o microhidrocentrală funcţionează prin captarea unei parţi din debitul unui râu. Locuitorii din zonă sunt afectaţi, pentru că din această cauză fântânile rămân fără apă, pe care oamenii se văd acum nevoiţi să o aducă din alte părţi cu bidoanele.
Microhidrocentralele din Munţii Făgăraş ar urma să producă 5 milioane de kilowaţi anual. Aceeaşi cantitate de energie poate fi produsă cu ajutorul a cinci turbine eoliene din Dobrogea.