Din|interior. Exportăm sănătate, importăm otravă. Cum a pierdut România alternativa ecologică la consumul de pesticide
În fiecare an, peste 30% din recoltele mondiale sunt distruse de insecte şi de boli. Paguba este estimată la 100 de miliarde de euro. Antidotul cel mai folosit, pesticidele, poluează mediul înconjurător şi prezintă riscuri serioase pentru sănătatea oamenilor.
Puţină lume ştie că, începând cu anii `80, cercetătorii români au pus la punct o alternativă ecologică la consumul de pesticide. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că insectele dăunătoare pot fi combătute, eficient, chiar cu prădătorii lor naturali, crescuți și înmulțiți în laborator. Cercetătorii au testat o specie de viespe, "Trichogramma", care distruge ouăle dăunătorilor pomilor fructiferi, ai viţei de vie, ai sfeclei de zahăr, ai verzei şi ai porumbului.
O altă insectă, "Coccinela Septempunctata", adică simpatica gărgăriţă, s-a dovedit extrem de eficientă împotriva păduchilor de seră, care strică roşiile, ardeii şi castraveţii.
„Eficaticatea de combatere este cuprinsă între 65% şi 85%-87%. Asta înseamnă foarte mult, pentru că nu lasă reziduri toxice, nu poluează mediul, nu poluează produsul”, a afirmat Felicia Mureşan, cercetător la Staţiunea de Cercetări Agricole Turda.
România a exportat în China tehnologia de înmulțire în laborator a gărgăriţelor și a abandonat studiile
Metodele de combatere biologică a dăunătorilor se aplică, în prezent, pe o suprafaţă de peste 30 de milioane de hectare, în China, în S.U.A, în America Latină şi în Europa de Vest. Avantajul lor este că restabilesc echilibrul în lanţul trofic şi contribuie la dezvoltarea agriculturii ecologice.
În România, ţara care a exportat în China tehnologia de înmulțire în laborator a gărgăriţelor, studiile au fost abandonate de mai bine de un deceniu, din cauza subfinanţării. În prezent, staţiunile de cercetare au ajuns nişte ruine.
Piaţa pesticidelor se ridică la peste 200 de milioane de euro. Grav este că unul din zece produse e contrafăcut, conform studiilor de specialitate. Cu toate acestea, reprezentanţii Ministerului Agriculturii susţin că nu a existat nicio "conspiraţie" împotriva unităţilor de cercetare.
„Eu nu cunosc astfel de interese! Eu cred mai degrabă că sunt mai costisitoare decât utilizarea produselor pe scară chimică”, a susținut Daniel Botănoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cercetările din anii `80, începute din orgoliul lui Nicolae Ceaușescu
În România, cercetările au început în anii `80, la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, care a urmărit să reducă importurile scumpe de pesticide în agricultură. În Europa, în acele vremuri, prețul pesticidelor a crescut simțitor, dupa ce DDT-ul, cel mai folosit insecticid, a fost interzis pentru că era cancerigen. A contat și orgoliul fostului dictator. Vecinul de la răsărit, Uniunea Sovietică, începuse să aplice metodele de combatere biologică pe o suprafață de peste 10 milioane de hectare, iar centrul cercetării în domeniu se afla la Chișinău. (harta animatie URSS)
„Au fost cercetări foarte puternice și chiar lansări în câmp. Au fost niște fabrici de Trichogramma, o viespe parazit care poate sa fie pe fluturi în general, pe larve, pe omizi. S-a facut o uzină întreagă de paraziți, la Străjești, în Olt, a fost la Institutul de sfeclă de la Brașov, a fost la Medgidia pentru vița de vie, a fost la Vidra, la Fundulea și a fost la Târgu Mureș”, povestește Ioan Roșca, prof. univ. dr. Universitatea de Științe Agricole și Medicina Veterinară.
Una dintre cele mai moderne stațiuni de cercetare pomicolă din țară
Comuna Străjești, județul Olt. Înainte de 1989, aici a funcționat una dintre cele mai moderne stațiuni de cercetare pomicolă din țară. În anii `80, unitatea a fost dotată cu o bază de creștere și de înmulțire a viespei "Trichogramma". Viespea s-a dovedit extrem de eficienta împotriva insectelor dăunătoare din livezile de măr și prun.
„Rezultate le erau destul de bune. Între 15% și 20% era dauna care se producea. Restul fructelor erau fără vierme ca să spunem așa”, a spus Iacob Constantin, cercetator Stațiunea de Cercetări Pomicole Strejești.
Cercetătorul Iacob Constantin a lucrat la stațiunea de la Strejești peste un deceniu. Iacob își amintește cum, datorită acestei viespi, stațiunea nu a mai folosit tratamente chimice și a obținut mii de tone de fructe bio pe care le-a vândut în țări precum Finlanda, Olanda și Germania. Și atunci, ca și în prezent, produsele bio erau mai scumpe decât cele convenționale pe motiv că sunt mai sănătoase.
După 1989, autoritățile române nu au mai alocat fondurile necesare pentru cercetarea agricolă. Stațiunea a intrat în colaps, iar de întreg programul „Trichogramma" s-a ales praful.
Stațiunea a intrat în faliment în anul 2006 și a lăsat în urmă datorii de ordinul milioanelor de lei. Lichidatorul, adică firma desemnată de Tribunal să le recupereze, a vândut, "din greșeală" și bunuri care nu aparțiuneau stațiunii, ci statului. Pe aceste bunuri, unitatea avea doar dreptul de folosință, nu și titlu de proprietate. Într-un document oficial al Ministerului Agriculturii, lichidatorul susține că a fost indus în eroare de actele contabile ale bazei de cercetare.
„Din explicatiile oferite de lichidator Comisiilor de inventariere, auditare și control, rezultă că acesta nu a știut că imobilele vândute aparțineau domeniului public al statului, ele fiind identificate ca bunuri proprii ale stațiunii, cu ocazia inventarierii efectuate în debutul acțiunii de lichidare judiciară”, se arată într-un document oficial al Ministerului Agriculturii.
Bunurile din domeniul public al statului nu pot fi înstrăinate, conform legii. Si totusi, asta s-a intamplat. În prezent, cazul este investigat de Poliție.
O parte din clădirile care au aparținut stațiunii au ajuns în posesia unor investitori privați. Imobilele care au rămas in proprietatea statului sunt abandonate și au rămas la cheremul hoților.
Institutul de Cercetare pentru Legumicultură
Comuna Vidra, județul Ilfov. La 20 de kilometri de București se află Institutul de Cercetare pentru Legumicultură. În anii `80, a fost dotat cu o stație de creștere și înmulțire a buburuzelor. Aceste insecte s-au dovedit extreme de eficiente împotriva afidelor, adică a păduchilor de seră.
„Am încercat-o pe toate legumele solanacee. Merge și la castraveți și la ardei. În primul rând a mers nemaipomenit la tomate”, a spus Elena Bratu, cercetator la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Vidra.
„Este buburuza un pradător feroce în lumea ei? Da! Foarte, deci rupe! Tot ce găsește mai mic decât ea, de la ou, larve sau alte insecte, le mănâcă”, a susținut Ioan Roșca, prof. univ.dr. la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.
Vestea a ajuns pana în China. De aceea, în anul 2000, au venit să ceară ajutor in Romania fiindca nu găseau o alternativă la pesticide cu care să își protejeze plantanțiile de cătină.
Timp de trei ani, cercetătorul Elena Bratu i-a învățat pe chinezi cum să scape de insecte cu ajutorul gărgărițelor. Chinezii și-au făcut laboratoare în care au înmulțit aceste insecte în număr mare: peste 250.000 de ouă pe sezon. În România, în schimb, programul de cercetare a fost abandonat din cauza lipsei banilor. În anul 2000, Guvernul a decis sa aloce fondurile în cercetare spre alte domenii, în vogă la acel moment, precum I.T-ul. Cercetarea agricolă nu a mai fost o prioritate.
În prezent, tehnologia zace în paragină, sub lacăt. Tot ce a mai rămas sunt câteva fotografii și o amuletă de care Elena Bratu nu se desparte. În străinătate, gărgărițele se vând, la pachet, cu instrucțiuni de folosire pentru sere și grădini. În România, țara care a exportat tehologia de înmulțire controlată a acestor insecte, aceste lucru este greu de imaginat.
Stațiunea de cercetări agricole Turda. Timp de șase ani, între 1990 și 1996, cercetătorul Felicia Mureșan a testat, cu succes, metodele de combatere biologică la porumb, cea mai răspândită cultură agricolă din România. Mureșan a arătat că viespea "Trichogramma" este extrem de eficientă contra "Sfredelitorului porumbului", o larvă extrem de periculoasă care, în ultimii ani, a început să atace "Trichogramma" parazitează ouăle acestui dăunător și îl distruge încă din fază incipientă.
România a abandonat studiile despre „Trichogramma" de 17 ani
În prezent, China își protejează, cu „Trichogramma", peste 1,3 milioane de hectare de porumb. În schimb, la Turda, cercetările au fost abandonate de mai bine de 17 ani tot din lipsa banilor.
În România sunt cultivate, anual, peste 2,5 milioane de hectare cu porumb, însă eficiența viespei „Trichogramma" a rămas o nescunoscută atât pentru agricultori cât și pentru oficialii Ministerului Agriculturii.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii recunosc, resemnați: nu au fost niciodată bani suficienți pentru cercetare.
„A alocat atât cât a avut la dispoziţie să aloce. Nu ştiu dacă dumneavoastră realizaţi faptul că înainte de a tăia o plată directă unui fermier şi a plăti către sectorul de cercetare, marea majoritate va decide să plătească pentru fermieri”, a susținut Daniel Botanoiu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale.
În prezent, în sectorul de cercetare agricola au mai rămas doar 600 de specialiști, de cinci ori mai puțini decât erau în 1989. Un cercetător debutant câștigă suma de 800 de lei, în timp salariul mediu al unui angajat Metrorex a fost, în 2012, 2.500 de lei. Paradoxal, o parte din oamenii de știință care au lucrat la metodele de combatere biologică au fost racolați de firmele de pesticide.
În Europa, metodele de combatere biologică au devenit tot mai populare odată cu dezvoltarea agriculturii ecologice. Comerțul, anual, cu produse bio a depășit suma de 20 de miliarde de euro, iar cei mai mari producători sunt Germania, Austria și Franța. Pe această piață, România este la început de drum. În 2012, exporturile de produse bio românești s-au ridicat la de 200 de milioane de euro.
În 2012, în țara noastră, erau înregistrați 26.000 de producători bio, de zece ori mai mulți decât în 2008. În acest context, unii români s-au gândit că este momentul să înceapă o afacere cu metodele biologice de combatere a dăunătorilor.
Crescătoria de "Trichogramma" din Timișoara
Corneliu Roman, din Timișoara, a investit peste un miliard de lei vechi într-o crescătorie de "Trichogramma". Ideea afacerii i-a venit după ce a vizitat o fabrică de profil în Republica Moldova.
„Era vorba de o bătrânica, la Soroca, în Moldova, care a venit la biofabrica din Soroca, cu un leu moldovenesc în mână să cumpere un pliculeț confecționat din ziar de ouă de Trichogramma pentru porumbul de acasă din grădină”, povestește acesta.
O cutie cu "Trichogramma" costa 50 de lei. Corneliu Roman încearcă acum să îi convingă pe fermieri că metoda dă rezultate.
Singurul dezavantaj al metodelor de combatere biologică este că nu produc rezultate imediate, precum tratamentele chimice.
„Totul este să ai răbdare. Pentru că ei s-au obișnuit să facă tratamentul și a doua zi să vadă rezultatele. Ori aici nu o să vezi rezultatul imediat. Rezultatul il vezi după o săptămâna sau două”, a afirmat Elena Bratu, cercetător al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Vidra.
În Europa, în prezent, combaterea biologica cu "Trichogramma" se aplică și în alte activități economice, precum industria textilă.
În acest context, autoritățile române sustin ca sunt interesate de reluarea cercetărilor. Practic insa, nu se intampla nimic concret in acest sens.
„Aceste cercetări pot fi reluate, pot fi puse pe tapet și se poate găsi o soluție pentru a fi aplicate în producție”, a declarat Gheroghe Sin, președinte Academia de Științe Agricole și Silvice.
Soluția salvatoare ar putea veni de la Uniunea Europeană, care vrea să aloce peste 7 miliarde de euro pentru cercetare și inovare. Până când Romania va reuși să obțina bani europeni, s-ar putea sa ramana fara cercetatori.
Cu ce a rămas țara noastra, care a avut candva rezultate excelente in combaterea biologica a daunatorilor? Cu ruine și cu un potențial uriaș în domeniul agriculturii ecologice, care nu este valorificat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
