Uniunea Europeană nu intenționează să își ajusteze planul de acțiune pentru climă în 2022, chiar dacă acordul la care s-a ajuns la summitul COP26 de la Glasgow a cerut tuturor semnatarilor să-și revizuiască și să-și consolideze obiectivele privind schimbările climatice pentru 2030 până la fianlul anului următor, notează Politico Europe.
Uniunea Europeană nu își va actualiza planul de reducere a emisiilor până la sfârșitul anului viitor, a anunțat săptămâna trecută Comisia Europeană.
Diederik Samsom, șeful de cabinet al vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat miercuri dimineață la summitul pentru un viitor durabil organizat de POLITICO că „nu poate exclude” scenariul în care Bruxelles-ul să-și revizuiască obiectivele de acțiune privind schimbările climatice în 2022.
Samsom a adăugat că acest apel se adresează în principal emitenților majori de gaze cu efect de seră în atmosferă, care nu au prezentat un nou plan de acțiune pentru climă în 2021. Oficialul european a punctat și că UE și-a prezentat deja un angajament „adecvat” și lucrează la o legislație comunitară pentru a-l pune în aplicare.
Eric Mamer, principalul purtătorul de cuvânt al executivului comunitar condus de Ursula von der Leyen, a negat ulterior această posibilitate, spunând că „Comisia Europeană nu intenționează să-și modifice obiectivul de reducere a emisiilor în UE convenit pentru 2030”.
Acordul l-a care s-a ajuns la summitul climatic COP26 de luna trecută de la Glasgow „solicită” tuturor semnatarilor să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.
La rândul său, Patricia Espinosa, secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), a declarat în cadrul summitului POLITICO că apelul COP26 a fost adresat „tuturor țărilor, chiar și celor care au prezentat deja obiective foarte ambițioase precum Uniunea Europeană”.
Un oficial al Comisiei a spus că planurile UE sunt deja în conformitate cu ținta Acordului de la Paris, deși unii analiști spun că sunt insuficiente.
„Acordul de la Glasgow se aplică tuturor țărilor, dar adevărul este că planul climatic al UE, conform modelelor climatice comandate de Bruxelles, ne încadrează în limita de menținerere a temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale”, a spus oficialul european. „Ar fi trebuit să ne actualizăm planurile dacă nu am fi fost pe drumul cel bun”, a mai adăugat acesta.
Câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:
- Acordul susține limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
- Include un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili” .
- Recunoaște, de asemenea, „nevoia de sprijin pentru o tranziție justă”, prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare.
- Țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.
- Țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.
ONU spune că angajamentele actuale ale țărilor nu vor inversa tendința de creștere a temperaturii globale
Noile angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor mai recente estimări formulate de ONU şi publicate în cadrul COP26.
Raportul anual de referinţă al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), publicat chiar înainte de debutul conferinţei pentru climă de la Glasgow, avertiza în legătură cu o încălzire „catastrofală” de +2,7°C sau de +2,2°C peste nivelurile preindustriale dacă sunt respectate obiectivele privind neutralitatea carbonului fixate pentru jumătatea acestui secol.
Odată cu angajamentele luate de alte 33 de ţări în timpul COP26, printre care Brazilia, Argentina şi mai ales India, care şi-a consolidat obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 şi a anunţat că va atinge neutralitatea carbonului în 2070, previziunile UNEP s-au modificat doar într-o manieră minimală.
Angajamentele actuale anunţate de 152 de ţări care reprezintă împreună 88% din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră vor permite o reducere a emisiilor cu 4,8 gigatone suplimentare de CO2 până în 2030, comparativ cu 0,7 gigatone calculate cu ocazia estimărilor precedente. Această ameliorare este asociată mai ales cu noile obiective pentru 2030 anunţate de Arabia Saudită şi de China, se mai arată în raportul UNEP.
Adăugând noile promisiuni privind neutralitatea carbonului, creşterea temperaturii globale ar putea fi limitată la +2,1°C, reprezentând o ameliorare de doar 0,1°C în raport cu estimările precedente. Însă, „ţinând cont de lipsa de transparenţă în legătură cu promisiunile privind neutralitatea carbonului, absenţa unor mecanisme de implementare şi a unor sisteme de verificare şi de faptul că foarte puţine dintre angajamentele pentru 2030 plasează cu claritate ţările lumii pe un drum care duce spre neutralitatea carbonului, atingerea acestor obiective rămâne incertă”, au adăugat autorii raportului UNEP.
Citește și: Cu cât contribuie, de fapt, la distrugerea climei planetare marii semnatari ai angajamentelor de la Glasgow
Editor : Marco Badea
