Incendiile cu care Grecia se confruntă vară de vară sunt un fenomen previzibil, legat de temperaturile care sunt în creștere de la an la an, de umiditatea din atmosferă, dar și de ionizarea atmosferei, care are atât cauze naturale, cât și cauze antropice (acțiunea omului, cu urmări asupra reliefului, vegetației și climei - n.r.), spune profesorul universitar Silviu Gurlui.
Incendiile din Grecia au legătură cu temperaturile mari, dar și cu faptul că vegetația suferă, pentru că precipitațiile au fost scăzute pe o perioadă mare de timp. Pe de altă parte, în momentul de față trecem printr-o perioadă de minim de activitate solară și se știe din măsurători că aceasta coincide cu un flux mare de particule de protoni și de neutroni ce sunt ejectați către atmosfera Pământului, ceea ce duce la o ionizare suplimentară. Consecința este o dinamică și o perturbare mai mare a fronturilor atmosferice, a explicat la Digi24 profesorul universitar Silviu Gurlui.
În funcție de cantitatea de particule, dar și de impactul uman este posibil ca în perioada până în 2024 să avem o ameliorare, dar sunt mulți factori pe care trebuie să-i luăm în considerare și de aceea cercetarea joacă un rol fundamental, a subliniat profesorul.
În anumite perioade ale anului, mai ales la sfârșitul unor perioade de caniculă, cantitatea de apă din sol, din vegetație, este diminuată foarte mult și plantele se usucă. În zonele unde umiditatea este scăzută, condițiile ca vegetația să se autoaprindă sunt mai mari.
Care este vina omului și ce rol au particulele din cosmos
Apa se evaporă sau este transpirată de vegetație cu cât temperatura este mai mare în atmosferă, fenomen ce se întâmplă din cauza încălzirii climatice. Există un factor uman care a intervenit asupra acestei temperaturi crescânde, dar există și un factor natural.
Factorul uman este legat de poluare și respectiv de defrișări, pentru că pădurile respective, calitatea solului influențează cantitatea de lumină și de radiație care se întoarce mai departe în atmosferă. Se produce astfel așa-numitul efect de seră.
Pe de altă parte, cantitatea de ioni din atmosferă crește din cauza unor factori umani, dar la aceasta se adaugă particulele din cosmos care ionizează particulele de la suprafața Pământului. Toate aceste particule ionizate conduc la o modificare a dinamicii aerosolilor din atmosferă, respectiv a dinamicii formării norilor, deci apar foarte multe modificări în atmosferă - e vorba de partea de climă - și de aici se produce o reacție în lanț, pentru că temperaturile mai mari induc o evaporare forțată a transpirației vegetației și a apei din sol. Iar apa din atmosferă are o contribuție cel puțin dublă a efectelor de seră, pe lângă dioxidul de carbon, a explicat fizicianul.
Cum poate fi regenerată vegetația
Trebuie studiat foarte precis solul, pentru că oamenii și-au pus o amprentă dramatică asupra calității solului prin agricultură, prin defrișări, iar toate acestea duc la o înrăutățire foarte mare.
Temperatura aerului este una în creștere, dar nu este atât de importantă pe cât este temperatura solului și mai ales în vecinătatea lui, la suprafață, pentru că acolo de fapt s-a văzut că în timp crește cu 30 la sută mai mult decât crește temperatura medie anuală, atrage atenția profesorul. Schimbarea climatică duce la o creștere și mai mare a temperaturii și duce la o explozie de compuși pe bază de carbon din sol.
Cantitatea de dioxid de carbon și în general de compuși, în sol, este de două ori mai mare decât în atmosferă în acest moment. „Vă imaginați că dacă declanșăm ce este în sol, este posibil să înrăutățim lucrurile foarte, foarte mult”, atrage atenția profesorul Gurlui.
Vegetația trebuie controlată în raport cu solul, trebuie făcute analize foarte precise pentru a o adapta la un anumit tip de sol. „Cred că este singura soluție pe care o avem și natura ne ajută de fapt să o ajutăm”, a conchis profesorul Gurlui.
Editor : Luana Pavaluca
