Cum afectează schimbările climatice România. Agricultor: Pălăria de floarea-soarelui este cât un ceas de mână
Efectele schimbărilor climatice se văd tot mai bine în România. Fenomene meteo extreme, cum este seceta de exemplu, afectează culturi întregi și îi face pe agricultori să aibă pierderi majore. Situația nu are cum să se îmbunătățească, spun experții, atât timp cât prin toate activitățile noastre se produce dioxid de carbon în exces.
72 % dintre emisiile de CO2 din Uniunea Europeană provin din transportul rutier. Pe primul loc sunt mașinile particulare, urmează camioanele și motocicletele. De ce spunem că aceste emisii ne fac rău? Arderea combustibililor fosili care provin din transporturi, agricultură, industrii degajă în atmosferă dioxid de carbon și alți compuși. Aceștia acționează ca o pătură în atmosfera joasă și rămân blocați deasupra Pământului, încălzind în exces planeta. Așa se produce efectul de seră.
La ce duc schimbări climatice. Agricultura României, în situație catastrofală
„Această încălzire medie globală care e acum de 1 - 1,5 grade Celsius, uneori e benefică, pentru că dioxidul de carbon există natural în atmosferă și menține o temperatură medie globală propice pentru viață. Dar dacă emitem mult mai mult decât e scos din atmosferă, atunci avem un excedent, mai mult CO2, deci crește temperatura medie globală, care atrage după sine modificări la nivel planetar. E ceea ce numim schimbări climatice”, explică Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo severe.
Schimbările climatice duc la intensificarea fenomenelor severe extreme, cum este seceta, de exemplu, care a afectat sud-estul României.
Un agricultor din Galați ne demonstrează cum arată anul acesta o plantă de floarea-soarelui: „Pălăria - cât ceasul de mână, era o zicală pe vremuri, iată, anul ăsta am trăit s-o vedem. (Reporter: Ce dimensiuni trebuie să aibă pălăria în mod normal?) Undeva la un 20-30 de cm diametrul, nicidecum 3 cm sau 4!”
Agricultorii care au mizat pe cultura de floarea-soarelui au pierdut.
„La floarea-soarelui am vreo 20 de hectare, care sunt, după cum se vede, compromise. Anul trecut am făcut aproape 3 tone jumate, anul acesta nu știu dacă recoltez 300 de kg la hectar, la porumb de la 7, 8 tone, producţiile sunt sub o tonă”, explică Daniel Ciuhureanu, agricultor.
Seceta din România, dată ca exemplu de catastrofă climatică la Bruxelles
„Ceea ce e clar e că valurile de căldură ne vor afecta în perioada următoare. Există scenarii climatice, în care în funcție de cantitatea de concentrație a gazelor cu efect de seră, avem anumite efecte. Dacă vom emite gaze cu efect de seră și vom ajunge la un maxim în 2040 și apoi vom avea o scădere, în 2085 vom înregistra 20 de zile cu valuri de căldură față de 7 zile cât avem în prezent”, arată Bogdan Antonescu, expert pentru fenomene severe.
Situația din România a fost adusă în atenție și de Ursula von der Leyen. Șefa executivului de la Bruxelles vrea ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Ea a dat exemplu chiar România pentru a sublinia efectele pe care le suportăm din cauza încălzirii climatice:
„Planeta a continuat să devină periculos de fierbinte. Vedem asta peste tot în jurul nostru: de la case evacuate din cauza prăbușirii ghețarului pe Mont Blanc, la incendiile care fac ravagii în Oregon și la recoltele distruse în România de cea mai severă secetă din ultimele decenii”, a spus Ursul von der Leyen.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
