Clădire rezistentă la cutremure puternice

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Macheta clădirii-turn la care au lucrat cei 12 studenţi la construcţii şi arhitectură din Cluj a rezistat la cele trei simulări de cutreme care sunt probe în concursul din San Francisco. Echipa a continuat simulările până când macheta s-a dezmembrat. Au făcut asta ca să vadă care e rezistenţa finală şi care sunt punctele slabe.

Ovidiu Prodan, specialist construcţii: „Cutremurul din Vrancea din '77 care e un cutremur marcant pentru români, are o acceleraţie în bază de 2 metri pe secundă la pătrat. Acest cutremur a avut o acceleraţie de 16 metri pe secundă la pătrat. Se foloseşte şi în concurs, dar o singură data. Noi l-am încercat de cinci ori până a cedat.”

Daniel Cornea, student: „În construcţii, ne dorim ca stâlpii să cedeze ultimii, pentru că dacă ar ceda un stâlp, întreg planşeul ar ceda.”

Cristina Iordache, studentă: „Cutremurul se consideră o forţă orizontală, contra-vântuirile au rolul de a distribui descărcările.”

Bianca Pârv, specialist construcţii: „Totul e sub forma de profit anual. Avem nevoie de o greutate cât mai mică a clădirii pentru ca materialele utilizate şi manopera să fie cât mai reduse.”

Munca multă e unul dintre secretele succesului, spun tinerii proiectanţi.

Horea Marian, şeful echipei: „Am lucrat de la începutul lunii decembrie, aproximativ o lună şi jumătate până acum, un număr de peste 500 de ore.”

Acesta este al şaselea an în care studenţii de la UTCN sunt admişi la competiţia internaţională. Tinerii s-au clasat de fiecare dată pe primele locuri, iar în ultimii doi ani au luat premiul I.