Cercetătorii din Germania au identificat anumite ciuperci capabile să descompună materiale din plastic, oferind o posibilă nouă armă în lupta globală împotriva poluării, scrie The Independent.
O echipă de la Institutul Leibniz de Ecologie a Apelor Dulci și Pescuit Continental din Berlin a descoperit că anumite microciuperci pot supraviețui exclusiv cu plastic, degradându-l în forme mai simple.
Deși aceasta este o descoperire promițătoare, în special în ceea ce privește combaterea poluării marine cu plastic, experții au avertizat că nu reprezintă o soluție universală.
Cercetătorii au observat că microciupercile din Lacul Stechlin, situat în nord-estul Germaniei, pot prospera pe polimeri sintetici fără nicio altă sursă de carbon.
„Cea mai surprinzătoare descoperire a muncii noastre este că aceste ciuperci au putut crește exclusiv pe unii dintre polimerii sintetici și chiar au format biomasă”, a declarat Hans-Peter Grossart, cercetătorul principal, pentru Reuters.
Această abilitate de a utiliza plasticul ca unică sursă de hrană permite ciupercilor din Stechlin să degradeze plasticul mai eficient comparativ cu alte organisme care ar putea avea nevoie de nutrienți sau surse de carbon suplimentare.
Cercetătorii au afirmat că abilitatea ciupercilor de a descompune plasticul ar putea fi o adaptare evolutivă la prezența copleșitoare a acestui material sintetic în mediul lor.
Aceste ciuperci sunt deosebit de eficiente în descompunerea poliuretanului, un material comun utilizat, printre altele, în spuma pentru construcții.
Patru din cele 18 tulpini de ciuperci studiate de echipa Institutului Leibniz sunt deosebit de „flămânde”, ceea ce înseamnă că pot utiliza plasticul eficient, în special poliuretanul.
Ele sunt mai puțin eficiente în descompunerea polietilenei, utilizată frecvent în pungile de plastic, și a microplasticelor rezultate din abraziunea anvelopelor, care sunt încărcate cu aditivi de metale grele ce împiedică degradarea.
Pot ciupercile să rezolve criza plasticului?
Deși descoperirea ciupercilor care consumă plastic reprezintă un pas înainte, este puțin probabil ca doar aceasta să ajute la rezolvarea problemei poluării cu plastic. Experții au afirmat că cea mai eficientă modalitate de a combate poluarea cu plastic este reducerea cantității de material care ajunge în mediu.
Activitatea enzimatică a ciupercilor, responsabilă pentru descompunerea plasticului, este puternic dependentă de factori externi, cum ar fi temperatura și disponibilitatea nutrienților. Acest lucru le face mai potrivite pentru medii controlate, cum ar fi stațiile de tratare a apelor uzate, decât pentru mediile naturale.
Ele pot fi deosebit de utile în zonele unde metodele tradiționale de reciclare sunt mai puțin eficiente.
Cercetătorul principal de la Institutul Leibniz de Ecologie a Apelor Dulci și Pescuit Continental din Berlin, Hans-Peter Grossart, a recunoscut aceste limitări, menționând că, deși aceste ciuperci pot fi utilizate în instalațiile de gestionare a deșeurilor, ele nu reprezintă o soluție completă la problema în creștere a deșeurilor din plastic.
„Ar trebui să încercăm cu siguranță să eliberăm cât mai puțin plastic în mediu. Plasticul este fabricat din carbon fosil, iar dacă ciupercile îl descompun, nu este diferit de noi care ardem petrol sau gaz și eliberăm CO² în atmosferă”, a spus el.
Peste 400 de specii de ciuperci și bacterii descoperite
Organismele care degradează plasticul au fost suscitat interesului științific de ani de zile. Până acum, au fost descoperite peste 400 de specii de ciuperci și bacterii care degradează plasticul.
Anul trecut, un studiu publicat în Journal of Hazardous Materials de cercetători de la Grădinile Botanice Regale, Kew, Londra, a anunțat identificarea a 184 de tulpini de ciuperci și 55 de tulpini de bacterii capabile să descompună policaprolactona, un poliester biodegradabil utilizat frecvent în producția de poliuretani.
Un exemplu bine cunoscut de bacterie care consumă plastic este Ideonella sakaiensis, descoperită în Japonia în 2016, care poate digera tereftalat de polietilenă (PETE sau PET), utilizat frecvent în sticlele de plastic, greu de reciclat prin mijloace tradiționale.
Pe lângă organismele care consumă plastic, oamenii de știință caută să dezvolte „plastic auto-digestibil” prin încorporarea sporilor de bacterii care consumă plastic în poliuretan, un material des utilizat, dar greu de reciclat.
Deși aceste organisme oferă speranță, aplicarea lor este limitată de condițiile necesare pentru a prospera și de ritmul lent în care degradează materialele plastice.
Prof. Steve Fletcher, directorul Institutului Revolution Plastics de la Universitatea din Portsmouth, a declarat pentru BBC la începutul acestui an că cea mai eficientă modalitate de a combate poluarea este să existe un acord privind o reducere globală obligatorie a producției de plastic.
„Trebuie să fim atenți cu posibilele soluții de acest tip, care ar putea da impresia că ar trebui să ne îngrijorăm mai puțin în legătură cu poluarea cu plastic, deoarece orice plastic care ajunge în mediu se va degrada rapid și, ideal, în siguranță. Totuși, pentru majoritatea materialelor din plastic acest lucru nu este cazul” a explicat el.
Negocierile sunt în curs pentru realizarea primul tratat global privind materialele din plastic, iar faza finală e programată să aibă loc în Coreea de Sud, la sfârșitul acestui an. Tratatul poate crea o foaie de parcurs pentru modul în care lumea poate face față creșterii munților de deșeuri din plastic care au pătruns în toate, de la cele mai adânci oceane până la sursele noastre de hrană și organele interne.
Aplicarea organismelor care consumă plastic rămâne într-o fază incipientă, cu mare parte din cercetare axată pe înțelegerea modului în care aceste procese funcționează și cum pot fi extinse.
Producția globală de plastic a explodat de la 1,7 milioane de tone în 1950 la 400 de milioane de tone în 2022, conform Statista. Și, în ciuda eforturilor crescute, doar nouă procente din deșeurile din plastic sunt reciclate la nivel mondial, raportează ONU.
Editor : Ana Petrescu
