Pariul eșuat al Republicii Congo pe luptătorii români. Cu cât erau plătiți mercenarii lui Horațiu Potra (BBC)

A fost o săptămână umilitoare pentru aproape 300 de mercenari români recrutați pentru a lupta alături de armată în Republica Democrată Congo, relatează BBC. Predarea lor în urma unui asalt al rebelilor asupra orașului Goma din estul țării a spulberat și visele celor care s-au înrolat pentru a câștiga bani mulți.

BBC a văzut contracte care arată că acești soldați angajați erau plătiți cu aproximativ 5.000 de dolari pe lună, în timp ce recruții militari obișnuiți primesc în jur de 100 de dolari, sau uneori nu sunt plătiți.

Românii au fost contractați pentru a ajuta armata să lupte împotriva rebelilor M23 susținuți de Rwanda, care spun că luptă pentru a proteja drepturile minorității etnice Tutsi din RD Congo.

Când ofensiva asupra Goma a început duminică seara, românii au fost nevoiți să se refugieze la o bază de menținere a păcii a ONU.

„Rebelii M23 au fost sprijiniți de trupe și echipamente militare de ultimă generație din Rwanda și au reușit să ajungă la pozițiile noastre din jurul orașului Goma”, a declarat luni Constantin Timofti, descris drept coordonator al grupului, la postul românesc TVR.

„Armata națională a renunțat la luptă și am fost nevoiți să ne retragem”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al României, Andrei Țărnea, a declarat pentru BBC că au urmat negocieri „complexe”, în urma cărora M23 a predat luptătorii români - pe care i-a descris ca fiind angajați privați ai guvernului RD Congo aflați într-o misiune de instruire a armatei - către Rwanda.

Goma se află chiar la granița cu Rwanda, iar mercenarii au fost filmați de jurnaliști în timp ce treceau granița, supunându-se perchezițiilor corporale și altor controale.

Înainte de a trece granița, o înregistrare telefonică îl arată pe comandantul M23 Willy Ngoma certându-l pe unul dintre români în limba franceză, spunându-i să stea la pământ, să-și încrucișeze picioarele și să-și pună mâinile deasupra capului.

„Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine”

L-a întrebat despre pregătirea sa militară - a fost cu Legiunea Străină Franceză, i-a răspuns românul.

„Te-au recrutat cu un salariu de 8.000 de dolari pe lună, mănânci bine”, a strigat Ngoma, subliniind disparitatea dintre acesta și salariul unui recrut al armatei congoleze.

„Noi luptăm pentru viitorul nostru. Nu veniți aici pentru aventură”, a avertizat el.

Nu este clar de unde a obținut Ngoma cifra de 8.000 de dolari, dar contractul arătat BBC de un fost mercenar român în octombrie detalia faptul că „remunerația strict confidențială” pentru personalul superior începea de la 5.000 de dolari pe lună în timpul serviciului activ și 3.000 de dolari în perioadele de concediu.

Acordul prevede o „perioadă nedeterminată” de serviciu, contractanții urmând să ia o pauză de o lună după fiecare trei luni de desfășurare.

„Îl întâlnisem pe fostul mercenar în capitala României, București, unde fusesem să investighez Asociația RALF, despre care un grup de experți ONU spune că este o întreprindere românească cu foști români din Legiunea Străină Franceză”, scrie reporterul BBC.

Ea este condusă de Horațiu Potra, un român care se descrie ca instructor militar.

„Când au sosit, toată lumea s-a referit la ei ca fiind ruși”

În iunie, în timp ce se afla în Goma, reporterul BBC povestește că a observat astfel de mercenari la punctele de control și desfășurați în oraș, lucrând în strânsă colaborare cu armata.

În ultimii trei ani, alții au raportat că i-au văzut conducând trupele congoleze în vehicule ale armatei.

Horațiu Potra și-a asumat un rol central atunci când a venit vorba de instruirea trupelor din RD Congo.

„Când au sosit, toată lumea s-a referit la ei ca fiind ruși”, a declarat pentru BBC Fiston Mahamba, co-fondator al grupului de dezinformare Check Congo.

„Cred că acest lucru a fost legat de grupul de mercenari ruși, Wagner, cu prezență în mai multe țări africane”.

De fapt, Asociația RALF ar putea lucra, de asemenea, în întreaga Africă - contractul său stipula că are diverse „locații operaționale”, inclusiv „Burkina Faso, RD Congo, Coasta de Fildeș, Niger, Senegal, Sierra Leone, Gambia și Guineea”.

Contractori privați

Experții ONU afirmă că două companii militare private au fost angajate pentru consolidarea forțelor sale în 2022, la scurt timp după ce M23 s-a regrupat și a început să cucerească teritorii în Kivu de Nord.

Provincia a fost instabilă timp de decenii, numeroase miliții operând acolo pentru a face bani din mineralele sale, cum ar fi aurul și coltanul - utilizate pentru a produce baterii pentru vehicule electrice și telefoane mobile.

Prima firmă care a semnat contractul a fost Agemira RDC, condusă de Olivier Bazin, un cetățean franco-congolez. Potrivit experților, această societate a angajat cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi.

Această echipă a fost însărcinată cu renovarea și sporirea mijloacelor aeriene militare ale RD Congo, reabilitarea aeroporturilor și asigurarea securității fizice a aeronavelor și a altor locații strategice.

Un al doilea contract a fost semnat între Congo Protection, o societate congoleză reprezentată de Thierry Kongolo, și Asociația RALF.

Potrivit experților ONU, contractul specifica faptul că Asociatia RALF deținea expertiză și o vastă experiență în furnizarea de servicii de gestionare a securității.

Aceasta urma să asigure pregătirea și instruirea trupelor congoleze pe teren prin intermediul unui contingent de 300 de instructori, mulți dintre ei români.

„Când am vorbit cu dl Potra în iulie despre amploarea implicării grupului său pe teren și dacă acesta s-a angajat în lupte, acesta a spus „Trebuie să ne protejăm. Dacă M23 ne atacă, ei nu ne vor spune pur și simplu: „Oh, sunteți doar instructori - plecați acasă”.”, povestește reporterul BBC.

Ex-mercenar din România. Horațiu Potra

Horațiu Potra a fost implicat în misiunea din RD Congo până în urmă cu câteva luni, când s-a întors în România - și de atunci a fost implicat într-o controversă în contextul alegerilor prezidențiale anulate din această țară.

El a fost arestat în decembrie și a negat de atunci că ar fi asigurat securitatea candidatului pro-rus de extremă dreaptă Călin Georgescu. Iar din octombrie, el a refuzat să răspundă la apelurile BBC.

Fostul mercenar, care avea în jur de 40 de ani și a vorbit cu BBC sub condiția anonimatului, a spus că a demisionat pentru că era nemulțumit de modul în care funcționa Asociația RALF.

El a spus că românii au făcut mult mai mult pe teren în provincia Kivu de Nord: „Doar un număr foarte mic dintre noi au fost de fapt formatori.

„Am lucrat în schimburi lungi, de până la 12 ore, păzind poziții cheie în afara orașului Goma”.

El a susținut că plata nu merita riscurile pe care trebuiau să și le asume contractorii militari.

„Misiunile erau dezorganizate, iar condițiile de muncă erau proaste. Românii ar trebui să nu mai meargă acolo pentru că este periculos.”

De asemenea, el a susținut că nu au fost efectuate verificări adecvate ale antecedentelor, iar unii dintre recruții români nu aveau pregătire militară - citând ca exemplu faptul că unul dintre foștii săi colegi era pompier.

Despre ce este vorba în luptele din RD Congo?

Guvernul Republicii Democrate Congo nu a răspuns la solicitarea BBC de a comenta dacă au fost efectuate verificări ale antecedentelor sau despre disparitatea salarială dintre contractorii privați și trupele congoleze.

Familia lui Vasile Badea, unul dintre cei doi români care au fost uciși în februarie anul trecut când un convoi militar a fost prins în ambuscadă de luptătorii M23 în drum spre Sake, un oraș de pe linia frontului de lângă Goma, a declarat pentru BBC că acesta fusese ofițer de poliție.

Bărbatul în vârstă de 46 de ani își luase un an sabatic din poliție și a acceptat rolul în RD Congo din cauza salariului profitabil oferit.

Polițistul se chinuia să plătească un apartament pe care tocmai îl achiziționase și avea nevoie de mai mulți bani.

Mulți alți români au fost ademeniți de perspectiva unui loc de muncă bine plătit.

„Am întâlnit un bărbat în București, în octombrie, care se întorsese acasă și căuta mai mulți recruți pentru a merge la Goma. Avea o pregătire militară și făcuse misiuni NATO în Afganistan cu armata română”, mai spune reporterul BBC.

„Suntem foarte ocupați încercând să găsim 800 de oameni care trebuie să fie pregătiți mental pentru slujbă și să știe cum să lupte”, a declarat recrutorul de mercenari pentru BBC.

El a spus că nu lucrează pentru Asociația RALF, dar a refuzat să spună la ce unitate lucrează.

„Recruții vor fi plasați în poziții corespunzătoare nivelului lor de pregătire, câștigând între 400 și 550 de dolari pe zi”, a explicat el.

Întrebat despre procesul de recrutare, el a subliniat confidențialitatea acestuia.

„Astfel de locuri de muncă nu sunt publicate nicăieri”, a spus el, adăugând că au fost preferate rețele precum WhatsApp.

„Mi-a arătat un grup WhatsApp în care s-au înscris peste 300 de români, dintre care mulți erau foști militar”, arată jurnalistul BBC.

100 de dolari pe lună

Soldații congolezi primesc în jur de 100 de dolari pe lună - iar un recrut a declarat pentru BBC că de multe ori salariile nu erau plătite sau erau întârziate.

Un soldat congolez pe care întâlnit în iunie și-a exprimat consternarea cu privire la strategia armatei.

„Plata este nedreaptă. Când vine vorba de luptă, noi suntem cei trimiși primii în prima linie”, a declarat el pentru BBC, sub rezerva anonimatului.

„Ei [mercenarii] vin doar ca întăriri”.

El a confirmat că salariul său a fost stabilit la aproximativ 100 de dolari pe lună, dar a fost adesea întârziat sau nu a fost plătit deloc.

Un lanț de comandă „încurcat”

Observatorii spun că prăbușirea rapidă a orașului Goma evidențiază fracturarea strategiei de apărare a RD Congo, în care suprapunerea forțelor și liniile de comandă neclare au jucat în cele din urmă în favoarea M23.

Richard Moncrief, director de proiect al International Crisis Group pentru regiunea Marilor Lacuri, subliniază că, pe lângă mercenari, armata congoleză lucrează cu trupe ale Comunității de Dezvoltare a Africii de Sud (Sadc), o miliție locală cunoscută sub numele de Wazalendo, precum și cu soldați din Burundi.

„Se creează o situație în care este imposibil să se planifice infracțiuni militare în care lanțul de comandă și responsabilitate este încurcat”, a declarat el pentru BBC.

„Cred că este important să lucrăm la o coerență mult mai mare a efortului armat în Kivu de Nord, implicând probabil o reducere a numărului de grupuri armate sau de actori înarmați pe teren.”
Pentru fostul mercenar, soarta foștilor săi colegi români nu a venit ca o surpriză.

„Comanda slabă duce la eșec”, a declarat el pentru BBC.

Editor : S.S.