Pe 14 noiembrie 2016, Insula de Sud din Noua Zeelandă a fost lovită de un cutremur puternic cu o magnitudine de 7.8. Recent, oamenii de știință au analizat informațiile obținute din satelit și de pe teren, iar acestea au scos la iveală că acesta este cel mai complex cutremur înregistrat vreodată din cauza distanței mari dintre faliile rupte.
Potrivit noului studiu, în timpul cutremurului din orașul Kaikoura, cel puțin 12 falii diferite au fost fisurate. Faliile erau atât de depărtate încât nu s-ar fi putut influența între ele. Această observație pune la îndoială multe dintre ipotezele existente deja despre propagarea cutremurelor și, cel mai probabil, modelele de risc seismic vor fi refăcute, potrivit sciencemag.org.s
Modul în care s-a desfășurat acest cutremur sugerează că seismele ar putea avea o putere mult mai mare decât se credea până acum. „Cred că e un semnal de alarmă”, a declarat Ned Field, seismolog la Geological Survey din Colorado.
Cutremurele sunt cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pâmântului în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate.
De-a lungul istoriei au mai fost cazuri asemănătoare, dar de o amploare mai mică, de exemplu, în Mexic, în 2010, când faliile rupte erau la 10 kilometri depărtare una de cealaltă. Anul următor, cutremurul din Japonia a fost puternic tot din cauza ruperii unor falii care ar fi fost independente.
Cutremurul din Noua Zeelandă este, însă, dovada cea mai clară că trebuie reevaluată abordarea de risc seismic. În urma lui, Capul Campbell, vârful nord-estic al Insulei de Sud, s-a apropiat cu peste doi metri de Insula de Nord, iar una dintre zonele cele mai afectate, orașul Kaikoura, de pe coasta estică a Insulei de Sud, s-a înălțat cu 70 de centimetri. Doi oameni au murit în urma cutremurului.
În urma observațiilor de pe teren, măsurătorilor GPS și a imaginilor din satelit, oamenii de știință au observat că distanța dintre faliile rupte este și de 15 kilometri. Fenomenul nu doar că mărește puterea unui cutremur, dar crește și probabilitatea apariției de seisme, pe măsură ce numărul faliilor afectate e mai mare. Acest fenomen ar pune în pericol clădirile foarte înalte și podurile foarte lungi, precizează Ned Field, seismolog.
Una dintre teoriile seismologilor este că undele unei rupturi de falie se propagă prin pământ cu o energie foarte mare astfel încât cauzează ruperea unei falii aflată la câțiva kilometri distanță. Oamenii de știință au numit acest fenomeni „declanșare dinamică ”.
Descoperirile din urma cutremurului din Noua Zeelandă vor avea un impact major nu doar în înțelegerea mai bună pentru viitoarele cutremure, dar va schimba și modul cum au fost văzute cutremurele trecute.