Bugetul pentru cercetare crește cu o treime. România, în continuare ultima din UE la finanțare

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România

Steven Seagal a fost decorat de Putin cu Ordinul Prieteniei

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 31 mai

Donald Trump, primele declarații după condamnare

Angajații din administrație și cultură au ieșit în stradă, nemulțumiți de creșterea salariului minim

Îmbrăcată în uniformă, Șoșoacă s-a urcat pe motocicleta unui polițist și s-a filmat pentru TikTok. Poliția a reacționat imediat

Majorarea salariului minim se va decide săptămâna viitoare. Ciolacu a anunțat că punctul de amendă nu va crește

Institutul de Cercetare Interdisciplinară în Bio-Nano-Științe din Cluj-Napoca şi-a pierdut, anul trecut, o treime dintre cercetători din cauza salariilor foarte mici.

„Au plecat la companii de tip IT și ei vor fi folosiți sub capacitatea lor”, spune prof. Simion Simon, director Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe.

Unii se şi întorc. De exemplu, Ioan Botiz, cercetător în fizica polimerilor, care a lucrat opt ani în Franţa, Germania şi Statele Unite ale Americii.

„Foarte multe proiecte au fost câștigate iar de la an la an sumele alocate pentru aceste proiecte au fost tăiate”, adaugă Ioan Botiz, cercetător.

În ultimii ani, cercetarea românească a reuşit să supravieţuiască prin proiecte europene. Așa a fost realizat şi Centrul de medicină genomică, de la Timișoara, care este cotat drept cel mai performant din Europa de Est.

„Cele mai mari proiecte, la noi în țară, s-au dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene”, spune Raul Patrașcu, student.

În 2014 şi 2015, alocările bugetare pentru cercetare au fost, în România, de 0,3%, faţă de peste 3% în Finlanda, Suedia şi Danemarca. Pentru anul viitor, proiectul de buget prevede o creştere de 33%, până la 0,36% din PIB.

„Nu pot să cred că cineva cu minte, cu raţiune, cu grijă pentru această ţară, poate să conceapă că România poate fără cercetare să supravieţuiască”, avertizează Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare.

Noul ministru al Educaţiee este optimist că, în următorii cinci ani, creşterile vor fi tot mai mari.

„Anul acesta avem cea mai importantă creştere în cercetare din ultimii şapte ani. Am intrat pe drumul spre a atinge 1% în 2020, aşa cum ne-am angajat”, declară Adrian Curaj, ministrul Educației.

Un angajament greu de respectat. În actualul ritm de creştere anuală a alocaţiei bugetare, cercetarea ar putea să primească 1% din PIB abia în 2026.

Bugetul cercetării

2013: 0,25% din PIB

2014: 0,31% din PIB

2015: 0,31% din PIB

2016: 0,36% din PIB