Bugetul pentru cercetare crește cu o treime. România, în continuare ultima din UE la finanțare

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Institutul de Cercetare Interdisciplinară în Bio-Nano-Științe din Cluj-Napoca şi-a pierdut, anul trecut, o treime dintre cercetători din cauza salariilor foarte mici.

„Au plecat la companii de tip IT și ei vor fi folosiți sub capacitatea lor”, spune prof. Simion Simon, director Institutul de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe.

Unii se şi întorc. De exemplu, Ioan Botiz, cercetător în fizica polimerilor, care a lucrat opt ani în Franţa, Germania şi Statele Unite ale Americii.

„Foarte multe proiecte au fost câștigate iar de la an la an sumele alocate pentru aceste proiecte au fost tăiate”, adaugă Ioan Botiz, cercetător.

În ultimii ani, cercetarea românească a reuşit să supravieţuiască prin proiecte europene. Așa a fost realizat şi Centrul de medicină genomică, de la Timișoara, care este cotat drept cel mai performant din Europa de Est.

„Cele mai mari proiecte, la noi în țară, s-au dezvoltat cu ajutorul fondurilor europene”, spune Raul Patrașcu, student.

În 2014 şi 2015, alocările bugetare pentru cercetare au fost, în România, de 0,3%, faţă de peste 3% în Finlanda, Suedia şi Danemarca. Pentru anul viitor, proiectul de buget prevede o creştere de 33%, până la 0,36% din PIB.

„Nu pot să cred că cineva cu minte, cu raţiune, cu grijă pentru această ţară, poate să conceapă că România poate fără cercetare să supravieţuiască”, avertizează Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare.

Noul ministru al Educaţiee este optimist că, în următorii cinci ani, creşterile vor fi tot mai mari.

„Anul acesta avem cea mai importantă creştere în cercetare din ultimii şapte ani. Am intrat pe drumul spre a atinge 1% în 2020, aşa cum ne-am angajat”, declară Adrian Curaj, ministrul Educației.

Un angajament greu de respectat. În actualul ritm de creştere anuală a alocaţiei bugetare, cercetarea ar putea să primească 1% din PIB abia în 2026.

Bugetul cercetării

2013: 0,25% din PIB

2014: 0,31% din PIB

2015: 0,31% din PIB

2016: 0,36% din PIB