Berceanu, despre “samsarii de deșeuri”: Zona de sud a României a fost scăpată mulți ani de sub controlul Gărzii de Mediu
Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a spus, la Digi24, că, zeci de ani, primarii și politicienii locali din sudul României au decis cine conduce Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu, astfel permițând electoratului să depoziteze deșeuri în spații vaste și să profite de pe urma acestora. Octavian Berceanu a vorbit și despre practica dezmembrărilor de mașini, întâlnită în multe locuri din țară, în care componente care nu pot fi valorificate din rablele importate sunt chiar îngropate, arse sau aruncate în râurile locale.
Octavian Berceanu a precizat că nu este supus unor presiuni politice.
„Singurele presiuni politice ar putea să vină de la partidul care m-a delegat pe această funcție. Aproape cinci ani cât am fost în Consiliul General și am votat mii de proiecte, nu a existat un singur telefon dat de un decident politic pentru aproape 4.200 de proiecte votate.
La Bolintin, peste 10 ha de depozitări ilegale de deșeuri, probabil aduse din București din toate zonele limitrofe Bucureștiului. Am impus niște măsuri de curățare a zonei către primărie. Primăria a început să curețe zona. Am văzut multe deșeuri arse și împinse în apă. Cred că Sabarul este râul care trece în proximitate. Am fost de câteva ori acolo.
Comunitatea reclamă că nu ei aduc deșeurile, ci vin din diferite locuri aduse de samsarii de deșeuri.
Din păcate, zona Bolintin, Giurgiu, zona de sud a României a fost scăpată mulți ani de zile de sub controlul Gărzii de Mediu, sub presiunea decidenților politici, a primarilor care decideau cine va fi șef la Garda de Mediu, la Comisariatul Județean. Asta a fost o practică de zeci de ani”, a spus, luni seară, Octavian Berceanu, la Digi24.
Acesta a spus că astfel șefi locali la Garda de Mediu erau persoane susținute de primari.
“Primarii își țineau lipiți electoratul, pentru că nu percepeau nicio taxă pe deșeuri, ci toată lumea putea să depoziteze în aceste spații vaste. În felul ăsta, primarii și-au asigurat voturi de-a lungul timpului.
Ieri am fost în Sintești, unde mi s-au povestit episoade similare în care li se spuneau: «Primiți niște bani pentru voturi sau la 10 familii o oaie, dar depozitați, faceți afaceri în continuare, lăsați-i și pe alții să depoziteze».
Oamenii de acolo sunt revoltați, chiar dacă au venituri foarte mici, în pragul sărăciei, fără acces la școală, fără drumuri, electricitate. Lor le-a ajuns cuțitul la os.
E prima oară în istoria recentă de ultimii 20 de ani în care populația nu mai acceptă astfel de depozitări”, a declarant șeful Gărzii Naționale de Mediu.
Țărilor europene le este greu să scape de mașinile vechi
Țărilor europene le este greu să scape de deșeurile nereciclabile care provin din mașinile vechi iar acestea ajung să fie importate în România, unde sunt depozitate ilegal, cu consecințe asupra sănătății oamenilor, spune Berceanu.
“Sunt dezmembrări de mașini, așa cum am găsit și în Timișoara, Dolj, Olt, Călărași. Cam peste tot în țară sunt importate un număr foarte mare de mașini care nu vor mai circula niciodată pe străzile din România.
Țărilor europene le este greu să scape de aceste deșeuri, nu neapărat de partea metalică, care e valorificabilă. Economia a explodat acum după pandemie și a crescut foarte mult valoarea metalelor. Vorbim de partea care rămâne din dezmembrare: portierele, partea de plastic, partea de cauciuc – părți care au costuri destul de mari pentru a fi reciclate sau neutralizate sub o formă sau alta.
Atunci, e preferabil să se scape, din parcurile acestea de mașini din Europa ajung la noi, sunt dezmembrate la noi și fierul vechi se duce la fier vechi, se recuperează câteva piese, le regăsim pe site-urile unde se vând acestea. Partea care nu poate fi recuperată prin tehnologie este îngropată, arsă, aruncată în râuri.
Noi le numim VSU-uri (vehicule scoase din uz). Acestea sunt o practică destul de întâlnită pe care încercăm să o stingem.
Pe lângă autovehicule, sunt foarte multe echipamente electrice și electrocasnice, care sunt deșeuri și au un impact negativ major asupra mediului.
“Avem o economie circulară primitivă”
Trebuie să ne uităm și la economia noastră circulară. Dacă nu o dezvoltăm în niște parametrii normali, predictibili, nimeni din afară nu vine să investească tehnologie și bani în România. Dacă nu avem această materie primă secundară, predictibilă pe piață, aș merge chiar spre o bursă a acestei materii prime, noi vom mai exporta ici colo unde prindem un preț mic și ni se deschide o breșă fără să valorificăm în economia noastră, să aducem venituri și să putem exporta.
Ne comportăm încă, din acest punct de vedere, primitiv. Avem o economie primitivă, aproape că nu există, cu valori de recuperare la 11, 12, 15 procente și debarasat pe gropi, pe depozite 90% sau 80 și ceva la sută. Suntem exact invers față de țările dezvoltate care recuperează 80 și ceva la sută din materiale și deșeuri”, a mai afirmat Octavian Berceanu.
Editor : Alexandru Costea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
