Legea nu mai apără de defrișări ariile protejate. Reacția Greenpeace

Data actualizării: Data publicării:
defrisari

O alianță politică ad-hoc formată în Senat între toate partidele politice, excepție făcând USR, a votat joi un proiect legislativ care permite defrișarea pădurilor pentru sisteme de utilități publice, indiferent de amplasarea acestor păduri în zone cu protecție strictă. Propunerea a venit de la un politician care are 13 terenuri pe Valea Prahovei.

Propunerea votată în plenul Senatului ”va da liber defrișărilor în ultimele păduri virgine ale României și Europei”, afirmă Greenpeace România într-o postare pe un site de socializare.

”Coincidență sau nu, inițiatorul proiectului legislativ (modificarea şi completarea Legii nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, înregistrată ca Legea 52/2018) este vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Senat, senatorul PSD Emanoil Savin, fostul primar al Bușteniului în perioada 2004 – 2016, care deține, alături de soția sa, 13 terenuri pe Valea Prahovei, conform declarației de avere”, spune Greenpeace. Organizația de mediu cere Parlamentului ”să excludă articolul care dă liber defrișărilor în pădurile virgine și cvasivirgine”.

Pe de altă parte și politicieni ai USR au luat atitudine. Legea 52/2018 este ”o nouă lovitură cu dedicație dată celor mai importante arii protejate din România”, spune senatorul USR, Mihai Goțiu.

”Argumentele PSD, ALDE, UDMR, ca inițiatori ai legii, bonus PNL și PMP (susținători ad-hoc), sunt că scoaterea din fondul forestier a unor suprafețe de pădure sunt necesare pentru a debloca proiecte de utilități publice cu finanțare europeană. Ce nu spun susținătorii acestei legi e că în majoritatea zonelor cu protecție strictă ori integrală ale ariilor protejate nu prea există localități. Mai mult, aceste zone sunt cele care dau valoare ariilor protejate și, implicit, reprezintă motivul pentru care li s-a acordat regimul de protecție. Distrugerea lor echivalează, practic, cu dispariția fundamentelor pentru care s-a instituit regimul de arie protejată”, spune el.

Cel mai discutabil articol al legii 52/2018 spune: “Scoaterea definitivă și ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național necesare realizării, dezvoltării, întreținerii și modernizării sistemelor de utilități publice este permisă inclusiv pentru suprafețe cuprinse în zona de protecție strictă, zona de protecție integrală și zona de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, precum și pentru suprafețele incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România”.

Goțiu prezintă pe pagina sa de socializare imagini cu ce rămâne în urma diferitelor intervenții în parcurile naționale, un studiu de caz fiind Parcul Național Semenic - Cheile Carașului.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri