Excursiile de o zi în rezervaţia Delta Dunării, organizate de agenţii de turism din Bucureşti, Prahova sau Constanţa, sunt tot mai căutate de turişti, însă sunt considerate de către reprezentanţi ai Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD) ca fiind „toxice” pentru biodiversitatea zonei.
Preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac, califică drept „incomensurabile” şi „catastrofale” pagubele produse habitatelor naturale prin excursiile de o zi din cauza vitezelor excesive ale bărcilor în care sunt plimbaţi pe canale turiştii. El adaugă că şi experienţa turiştilor în destinaţie este aproape nulă.
„Turiştilor li se oferă la preţuri scăzute transferuri de la Bucureşti la Tulcea şi vizitarea Deltei. Un calcul matematic simplu arată că numai drumul Bucureşti-Tulcea durează patru ore şi jumătate, iar din dorinţa de a se încadra în timp, conducătorii bărcilor care preiau aceşti turişti merg pe câteva canale, cu viteze foarte mari, cu intrarea în colonii pentru a face fotografia vieţii, cu păsări în zbor, lucruri care impactează negativ asupra biodiversităţii. Astfel de vizitări toxice ale Deltei nu sunt dezirabile şi nu le susţinem”, a declarat, pentru Agerpres, preşedintele AMDTDD.
El a indicat produse oferite de agenţii de turism din Constanţa şi proprietarii unor ambarcaţiuni acostate pe faleza Dunării din Tulcea, care le oferă vizitatorilor de o zi posibilitatea de a vedea într-un timp scurt mai multe localităţi din Deltă.
„De dorit ar fi ca turistul să petreacă mai multe nopţi în Deltă”
„Evident, de dorit ar fi ca turistul să petreacă mai multe nopţi în Deltă. Un turist mulţumit de modul de vizitare, va reveni în Deltă, de data aceasta şi cu cazare într-o localitate înconjurată de apă”, a mai spus Ţibuleac.
Pe de altă parte, unul dintre barcagii care îi duc pe turişti în excursii de o zi în Deltă, Valentin Ionescu, în vârstă de 37 de ani, subliniază că organizatorii au în vedere şi protejarea naturii în zonele cu restricţii. El adaugă că pentru o asemenea experienţă vizitatorii se îmbarcă dimineaţa din Portul Tulcea şi pleacă spre Mila 23 şi pădurea Letea.
„Plecăm dimineaţa din Tulcea, ducem oamenii pe lacuri şi canale foarte încet, intrăm în zone cu păsări, dar nu ne apropiem foarte mult să nu le deranjăm, intrăm în zone cu nuferi şi le spunem clienţilor să nu-i rupă, pentru că sunt protejaţi de lege, apoi ajungem în prima destinaţie, la Mila 23, unde turiştii se pot bucura de o expoziţie în aer liber făcută de Ivan Patzaichin”, a afirmat Valentin Ionescu.
Următoarea destinaţie dintr-o excursie de o zi este Pădurea Letea, unde oamenii pot mânca şi un prânz pescăresc cu un borş de peşte, un peşte prăjit şi o plăcintă dobrogeană.
„Până la Letea facem şase ore. Sunt restricţii de viteză şi trebuie să le respectăm. Ne întoarcem pe canalul Sulina şi de data aceasta nu mai avem restricţii de viteză. Preţurile unei excursii pleacă de la 150 de lei de persoană, în funcţie de grupul de turişti. Prânzul este opţional şi se achită localnicilor. 95% din turişti sunt foarte mulţumiţi şi revin. Ideal este să te cazezi în Tulcea sau într-una din localităţile de pe malul braţului Sfântu Gheorghe, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţu şi de acolo turiştii să plece în excursie”, a mai spus Valentin Ionescu.
El le-a recomandat turiştilor ca atunci când ajung în Tulcea să fie deja informaţi asupra traseului pe care vor merge şi să ştie ce zone din Deltă urmează să viziteze.
Unul din turişti a mers într-o excursie de o zi la Letea s-a declarat nemulţumit, din cauză că nu a putut vizita mai mult pădurea, zonă strict protejată
Unul din turiştii care au vizitat săptămâna trecută judeţul şi a mers într-o excursie de o zi la Letea s-a declarat nemulţumit, din cauză că nu a putut vizita mai mult pădurea, zonă strict protejată, iar la Letea nu i s-a oferit prânzul promis.
„Ştim că pădurea Letea este sub autoritatea unei instituţii a statului, nici nu contează numele ei acum, dar e neplăcut să ajungi în pădure, cu un mijloc de transport aşa cum e el, să plăteşti 35 de lei pentru drum, 5 lei pentru accesul în pădure, să intri în pădure doar două sute de metri şi să ţi se spună că vizitarea este interzisă. Până să ajungem la masă, la Letea, am comunicat câţi suntem, câţi vor să mănânce, ce vrem să mâncăm, iar când am ajuns acolo ni s-a spus că bucătarul nu este. La aproape 70 de ani ai mei, aproape că nu mai contează experienţele acestea neplăcute şi aş reveni în Deltă, dacă sănătatea mă ajută”, a declarat Gabriel Coropciuc, din Bucureşti, aflat săptămâna trecută în judeţul Tulcea.
La rândul lui, ghidul de turism Valentin Coman afirmă că de-a lungul timpului unii turişti s-au arătat nemulţumiţi din cauză că nu au văzut caii din Letea, dar şi din cauză că nu au primit bonuri fiscale de la localnicii din Deltă de la care au cumpărat produse sau servicii.
„Un turist care va merge pe grindul Letea va dori în mod special să vadă caii sălbăticiţi. Dacă nu-i va întâlni şi va primi poate nişte explicaţii corecte, că nişte pasionaţi au venit cu drone, cu maşini, au fugărit caii şi i-au speriat, nu va pleca fericit de acolo. E adevărat însă că aceste fiinţe nu sunt nişte jucării de pluş pe care să le punem într-un loc şi să le putem admira”, a mai spus Valentin Coman.
Este recomandată vizitarea lentă a Deltei, în bărci cu viteză mică, în caiac canoe, cu ghizi care pot detalia flora, fauna, respectând regulile impuse de autorităţi
Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării pledează pentru vizitarea lentă a Deltei, în bărci cu viteză mică, în caiac canoe, cu ghizi care pot detalia flora, fauna, respectând regulile impuse de autorităţi, dar şi cu o degustare adecvată care să releve cu adevărat deliciile gastronomiei deltaice. AMDTDD a susţinut şi organizarea de evenimente culturale în care turiştii să poată să cunoască şi tradiţiile comunităţilor locale, dar şi ca turiştii să meargă în excursii către alte obiective turistice din judeţ, cum ar fi cetăţile şi siturile arheologice ori degustări de vinuri la podgorii din zonă.
„De dorit este ca turistul să petreacă întreaga vacanţă în Deltă, să se informeze despre RBDD, să înţeleagă ce înseamnă regulile de vizitare a Deltei, zonele în care poate intra, pentru că aici sunt arii de strictă protecţie în care turistul nu are ce să caute. Plajele sălbatice, caiacele, tururile de fotografie şi de observat păsările, cetăţile din judeţ, vinurile de aici completează produsul turistic Delta Dunării”, a mai menţionat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.
Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării este o organizaţie neguvernamentală, platformă de parteneriat public - privat pentru judeţul Tulcea, înfiinţată în luna aprilie 2018, cu scopul de a dezvolta şi de a promova destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de Nord. Printre membrii acesteia sunt şi diverşi operatori de turism din Tulcea, dar şi Primăria Comunei Jurilovca, Primăria Comunei Crişan şi Filiala Judeţeană Tulcea a Asociaţiei Comunelor din România.
Editor : Liviu Cojan
