Solicitările exagerate ale românilor supărați că Google „nu îi uită”. „Un pacient a cerut să-i fie șters diagnosticul de epilepsie”
Sute de români se plâng că „nu sunt uitați” de Google, deși există regulamentul european care ne dă dreptul de a cere să ne fie șterse datele personale: celebrul GDPR. Mulți nu au motive întemeiate și au solicitări exagerate, spun experții în protecția datelor personale: de exemplu, cer să fie eliminate diagnostice grave din fișa medicală. Regulamentul poate fi invocat de cei bombardați cu oferte nesolicitate pe email sau de românii care vor ca postările lor de pe Facebook să nu mai existe nicăieri în mediul virtual.
În ultimii doi ani, aproape 800 de români s-au plâns că le-a fost refuzat dreptul de a fi șterși. Puțini au avut câștig de cauză, arată datele pe care le-am obținut de la Autoritatea Nationala de Supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal. În această perioada 2 amenzi: una de 2.000 de euro si alta de 4.000 euro.
Asta în condițiile în care regulamentul privind protecția datelor permite autorităților să aplice amenzi de până la 4% din cifra de afaceri a unei companii, dar nu mai mult de 20 de milioane de euro. Experții spun că deși GDPR a fost implementat în urmă cu trei ani, dreptul de a fi uitați nu este unul absolut.
Ruxandra Vișoiu - avocat specializat în GDPR: Daca dăm un Google search cu nume propriu, s-ar putea să-l găsim pe mai multe site-uri. Nu este în mod obligatoriu să ne șteargă datele pentru că de multe ori au fost colectate legal sau nu ne cauzează niciun prejudciu, dacă nu dovedim un motiv, site-urile respective nu ar trebui să șteargă datele.
Nu puțini sunt cei care invocând GDPR au cerut ca din fișa medicală să fie eliminate diagnostice grave. Lucru care contravine legislației naționale, care obligă medicii să păstreze istoricul unui pacient.
Marius Dumitrescu, președintele Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor: Un cabinet medical a primit o solicitarea de ștergere din partea unui pacient de a fi eliminat din dosarul pacientului diagnosticul de epilepsie. Scopul era acela de a obține un carnet de conducere. Evident, această cerere a fost clasată.
Situații în care GDPR ne ajută
De asemenea, nici măcar jurnaliștii nu au obligația să șteargă articole dacă prelucrarea datelor cu caracter personal s-a făcut în interes public. Totuși, sunt situații în care GDPR ne ajută: de exemplu să scăpăm de email-urile nesolicitate cu diferite oferte, explică speciliștii în protecția datelor.
Marius Dumitrescu, președintele Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor: Este de ajuns să spun că nu mai doresc să primesc, asta înseamnă retragere de consimțământ. Efectiv nu mai primesc aceste comunicări, dar exercitarea dreptului de ștergere presupune și istoricul meu pe care acel operator îl îmagazinează.
În cazul unui refuz, o persoană poate face plângere la Autoritatea care Supraveghează Prelucrarea Datelor cu Caracter personal. Cele mai predispuse să încalce regulamentul GDPR sunt instituțiile de stat, arată studiile, pentru că doar una din zece au un responsabil care să se ocupe cu protecția datelor personale.
Editor : A.P.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
