Comisia Europeană analizează în acest moment înţelegerile dintre Google şi companiile de electronice care au adoptat sistemul său de operare, Android.
Anchetatorii europeni suspectează că, în schimbul dreptului de a folosi gratuit sistemul, producătorii de telefoane şi tablete sunt obligaţi să instaleze din fabrică o suită de aplicaţii Google, cum ar fi Gmail, Drive sau Maps.
Cea mai importantă funcţie este aplicaţia motorului de căutare Google pe care telefoanele cu Android o au pe ecranul principal de la bun început. Iar rezultatele căutărilor online sunt însoţite de reclamele vândute de gigantul IT american.
Un avocat Oracle, citat de Bloomberg estimează că sistemul de operare Android le-a adus celor de la Google încasări de 31 de miliarde de dolari în ultimii 7 ani şi profituri de 22 de miliarde de dolari.
Sunt rezultate financiare foarte bune pentru un soft care, în principiu, este gratuit. Comisarul European pentru Concurenţă susţine însă că serviciile Google prezente din fabrică pe telefoanele şi tabletele cu Android ar fi putut limita accesul unor servicii rivale pe acele dispozitive. Se porneşte de la ideea că, din comoditate, utilizatorul nu mai instalează o aplicaţie Bing sau Yahoo câtă vreme are deja motorul de căutare Google la dispoziţie. Iar ancheta Comisiei Europene vine în condiţiile în care Android are o cotă de piaţă de peste 60% pe dispozitivele din întreaga lume. Iar în Europa Android avea la finele anului trecut o prezenţă şi mai solidă, de aproximativ 70%.
Dacă se va dovedi că aplicaţiile preinstalate încalcă legislaţia concurenţială, sistemul de operare Android va trebui modificat. O variantă ar fi ca telefoanele şi tabletele să nu mai aibă din fabrică serviciile Google. O altă soluţie ar fi ca pe lângă aplicaţiile Google să fie disponibile încă de la prima pornire a dispozitivului şi servicii rivale.
Acest caz seamănă mult cu ancheta demarată de Comisia Europeană împotriva celor de la Microsoft din cauza propriului browser, Internet Explorer, instalat implicit în sistemul de operare Windows. În 2009, în urma unei înţelegeri cu autorităţile de la Bruxelles, clienţii europeni au primit posibilitatea de a alege între mai multe softuri rivale de navigare pe internet. Însă, din 2011 până în 2012, această opţiune a dispărut din Windows, iar Microsoft a primit o amendă de jumătate de miliard de euro, deşi compania spune că a fost vorba de o problemă tehnică.