Silicon Valley, în război cu Europa

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Miza este una economică. Giganţii de pe Silicon Valley pot ucide locuri de muncă în Europa. Şi nici măcar nu îşi achită taxele pentru profiturile europene.

Guvernele europene încă se străduiesc să facă faţă invaziei giganţilor tehnologici americani care nu vor să audă de reguli şi care sunt suficient de abili cât să exploateze toate breşele fiscale pe care le întâlnesc.

Europenii se tem că prezenţa companiilor IT va perturba ordinea lucrurilor, va ucide industrii şi va genera şomaj. Ieri, un tribunal olandez a interzis aplicaţia mobilă de taximetrie semi-profesionistă Uber, pe motiv că nu funcţionează legal. Asta după ce taximetriştii profesionişti din toate marile oraşe europene au protestat împotriva Uber, acuzând concurenţa neloială a acestui serviciu. Există temerea că industrii extrem de importante pentru Europa, precum cea auto, vor fi afectate de inovaţia companiilor americane. BMW, de exemplu, este o companie care lucrează aproape în totalitate cu tehnologii dezvoltate în propriile ateliere. Însă, cu cât nivelul de computerizare de la bord creşte, cu atât creşte şi posibilitatea ca producătorii auto europeni să fie nevoiţi să adopte tehnologii americane mult mai eficiente.

Guvernele europene fac tot ce le stă în putinţă ca să împiedice un monopol al companiilor IT americane. Guvernul de la Paris susţine, de exemplu, că IT-iştii francezi pot să ofere servicii asemnănătoare cu cele ale Google. Iar Parlamentul European a votat, simbolic, pentru ruperea operaţiunilor Google în două unităţi separate. Pe celălalt mal al Oceanului, în Statele Unite, investitorii îi acuză pe europeni de protecţionism şi se tem că afacerile giganţilor IT ar putea fi afectate şi regulile nou impuse în Europa.

După ce Edward Snowden a dezvăluit tehnicile de spionaj electronic ale serviciilor secrete americane, guvernele din UE au început să facă presiuni ca datele personale ale cetăţenilor europeni să fie stocate de Apple, Google sau Microsoft pe servere din Europa.

Ceea ce ar însemna costuri suplimentare pentru companii. În acelaşi timp, se încearcă închiderea breşelor fiscale. Guvernul de la Londra a anunţat săptămâna trecută taxă specială pe profitul companiilor IT care îşi ascund banii în paradisuri fiscale. Şi totuşi, toate aceste eforturi de a reglementa companiile IT americane va fi în zadar dacă europenii nu nu vor depune un efort cel puţin egal pentru dezvoltarea unor tehnlogii invoatoare care să concureze cu cele din Silicon Valley.