Tehnologia nu a schimbat doar modul în care oamenii fac cumpărături sau consumă informaţii, ci şi felul în care consumă cultura. Muzeele intră rapid în acest joc, iar unul în mod special schimbă total definiţia instituţiei culturale.
Muzeul Cooper Hewitt din New York avea 130 de milione de exponate care acopereau istoria designului de la piese de mobilier, la tacâmuri şi postere - o expoziţie greu de digerat şi aproape imposibil de apreciat la adevărata valoare. La redeschidere, muzeul nu a mai avut mai nimic în comun cu vechiul muzeu. Spaţiul în sine a devenit parte din experienţă.
Muzeul a devenit interactiv. Printre exponate au apărut ecrane 4k prin care vizitatorii pot accesa arhivele muzeului. Indiferent dacă sunt expuse sau nu, toate obiectele pot fi văzute. Vizitatorii pot face căutări după anumite motive grafice sau după culori. Pe mesele interactive pot chiar desena orice formă, o vază sau o lampă, iar sistemul îi va duce în acea parte a colecţiei.
La Smithsonian a apărut după renovare şi o cameră în care colecţia de postere a designerului Cooper Hewitt poate fi vizionată şi controlată pe ecrane cât pereţii de mari. Totuşi, cea mai impresionantă îmbunătăţire e apariţia unor stilouri inteligente numite simplist, the pen. De fapt, sunt ustensilele unui sistem complex de evidenţiere, pe ideea bookmark-urilor folosite pe internet. Stilourile interacţionează cu orice cod amplasat pe exponate, vizitatorii le pot folosi când descoperă un obiect care le place şi vor să îl păstreze în arhiva personală de pe siteul muzeului.
Practic, aceştia îşi construiesc propriile colecţii, iar muzeul devine experienţa pe care o pot accesa oricând, nu doar un spaţiu cu exponate închise între patru pereţi.