Cultura 2.0. Cele mai bune aplicații pentru pictură, muzică și muzee
„Există numeroase resurse online, fie ele de mobil, fie ele site-uri interactive care să-i ajute pe oameni să se culturalizeze. În sensul în care poate nu am timp, pentru că sunt într-un business trip, să mă duc să vizitez Muzeul de Artă Contemporană din Londra, însă în acelaşi timp pot să-mi descarc aplicaţia şi să fac un tur virtual al muzeului”, explică Flavia Negoescu, realizator al emisiunii de gadget 2.0.
În zilele noastre, telefoanele inteligente nu mai sunt un simplu moft. Pentru cei mai mulţi dintre noi, au devenit birou ambulant, biblioteca unde înmagazinăm, zilnic, sute de informaţii.
Pentru unii, smartphone-ul reprezintă, însă, mai mult decât un dispozitiv de stocare a informaţiilor sau un banal instrument de comunicare pe platformele de socializare.
Telefonul mobil poate fi, oriunde ne-am afla, cel mai bun ghid, cel mai eficient dicţionar sau o enciclopedie uriaşă de cultură online.
„Există numeroase aplicaţii culturale şi ele se împart în mai multe categorii. În prima categorie intră aplicaţiile despre artă, în general despre pictură, sculptură, şi ele pot fi fie de ordin educativ general, cultură generală, fie specifice, finanţate de un muzeu sau o galerie de artă sau un artist specific, există şi astfel de exemple”, spune Flavia Negoescu.
În topul aplicaţiilor culturale destinate smartphone-urilor se află ghidurile turistice. Marile muzee ale lumii, de la Museum of Modern Art New York, la Brittish Gallery Londra şi până la Musee du Louvre Paris, au dezvoltat în ultimii de ani zeci de aplicaţii care îi ajută pe vizitatori nu doar să se orienteze, ci şi să afle informaţii complete despre operele de artă prezente în galerii.
Google Art Project este o aplicaţie similară serviciului Street View şi permite realizarea unui tur virtual 3D pe culoarele unora dintre cele mai importante muzee ale lumii: Palatul Versailles, Galeriile Uffizi din Florenţa sau Ermitajul din Sankt Petersburg. Operele de artă pot fi privite la o rezoluţie foarte mare şi pot fi accesate printr-un motor de căutare.
„Pentru cei care însă descarcă aceste aplicaţii sau folosesc aceste resurse în scopuri turistice, ele pot folosi atât ca un ghid în explorarea Luvrului, care este un muzeu absolut uriaş şi atunci ai nevoie de o oarecare organizare, să zicem că nu-ţi permiţi să-ţi cumperi ghid care să îţi explice la fiecare pas în limba ta ce se întâmplă în muzeul respectiv, şi atunci poţi să te foloseşti de aceste resurse pentru a naviga ştiind apriori despre ce este vorba în expoziţiile respective”, spune Flavia Negoescu.
Şi în România, aplicaţiile pentru telefoane inteligente, destinate muzeelor, au devenit un instrument folosit cu succes de curatori pentru a atrage turişti.
Din anul 2013, românii pot descărca aplicaţia „Muzee şi colecţii din România”, singura care oferă informaţii despre cele 943 de colecţii autohtone.
Alte instituţii au mers chiar mai departe. Muzeul Naţional de Artă al României a conceput proiectul ART TOUCH, destinat vizitatorilor cu deficienţe de vedere, auz sau vorbire. Cu ajutorul aplicaţiilor multimedia şi multisenzoriale, bazate pe principiul sinesteziei, orice pasionat de artă poate trăi o experienţă completă.
„La MNAR, există numeroase display-uri de de tip touch care le ajută pe persoanele cu dizabilităţi să se bucure cumva de experienţa culturală pe care o prezintă muzeul şi să interacţioneze cu acele device-uri pentru a vedea mai de aproape anumite lucrări sau pentru a citi despre ele fără să fie nevoie să se plimbe practic anevoios prin tot muzeul”, spune Flavia Negoescu.
Unele dintre cele mai creative resurse din online, în zona artei, sunt aplicaţiile de tip interactiv. Utilizatorul îşi poate crea propriul traseul de vizitare a unei galerii de artă sau poate picta asemeni lui Van Gogh. În top, Artsy, The Pandora of Classic and Contemporary Art, Brushes şi The Touch Van Gogh, aplicaţia care îi permite oricui să înveţe să picteze asemeni celebrului olandez.
„La capitolul aplicaţii de desen există numeroase şi din categoria profesionale, pentru că foarte mulţi artişti şi designeri care folosesc şi care lucrează, în general, în mediul digital se folosesc de astfel de aplicaţii, foarte uşor îţi iei tableta şi să faci cu penul un sketch foarte rapid, mai ales că aplicaţiile îţi pun la dispoziţie un număr foarte mare de instrumente şi dacă-ţi vine inspiraţia undeva în parc, fără să ai la tine şi acuarelele şi pixul şi creionul şi mediul umed şi mediu uscat, atunci e foarte uşor să replici toate instrumentele de desenat pe o aplicaţie virtuală”, spune Flavia Negoescu.
O utilitate imediată a aplicaţiilor culturale este şi faptul că acestea reuşesc să rezume un volum uriaş de informaţii din lumea artei.
„Spre exemplu despre Impresionism. Există o aplicaţie dedicată doar stilului impresionist care spune cum îl recunoşti care sunt pictorii importanţi ce-ţi oferă un număr de picturi celebre din curentul respectiv şi care te ajută practic să-ţi ofere o cultură care din punctul meu de vedere nu se primeşte în educaţia formală şi de care, totuşi, ai nevoie pentru a te dezvolta”, spune Flavia Negoescu.
Cum să citeşti o partitură de pian, cum să cânţi la chitară sau viaţa şi creaţia lui Beethoven, toate pot fi găsite la un touch distanţă.
O aplicaţie, însă, mai puţin convenţională, din zona muzicii, este cea lansată de artista Bjork.
„Există o sumă de aplicaţii care aparţin unor artişti, cum ar fi de exemplu Bjork, care s-a gândit că nu este suficient în această eră modernă să lanseze un album pe care oamenii să-l cumpere pentru că pot la fel de bine să şi-l downloadeze de pe iTunes şi nu mai este acelaşi efect. Și atunci a făcut o aplicaţie de mobil prin care oamenii pot să interacţioneze cu muzica ei. Dacă downloadezi o melodie prin intermediul aplicaţiei ei poţi s-o schimbi, să-i schimbi anumite sunete sau să salvezi anumite sample-uri de sunete pe telefon şi să te joci tu cu ele, să compui, există un forum de discuţii în care toţi oamenii care au downloadat aplicaţia pot să posteze creaţile lor proprii inspirate de muzica ei şi din punctul meu de vedere cam acesta este viitorul muzicii şi viitorul artiştilor din lumea muzicală, să-ncerce pe cât posibil să se folosească de tehnologie ca să interacţioneze direct cu publicul lor şi să creez, practic, o conversaţie muzicală mai departe decât să creeze un mediu pasiv în care ei pur si simplu publică o melodie pe care tu o asculţi”, spune Flavia Negoescu.
În ceea ce priveşte aplicaţiile destinate literaturii, cele pentru studenţi se bucură de cel mai mare succes.
Project Gutenberg oferă una dintre cele mai complete şi mai profesioniste biblioteci din mediul online, iar digitalizarea cărţilor din portofoliu a început încă din anul 1971.
Pentru pasionaţii de Shakespeare, aplicaţiile Swipespeare şi The sonnets by William Shakespeare sunt adevărate comori online. Cu ajutorul aplicaţiei Swipespeare, utilizatorii pot traduce piesele lui Shakespeare în limbajul zilelor noastre, mult mai accesibil oricărui cititor.
Iar sonetele descărcate cu ajutorul aplicaţiei sunt citite de celebrul actor Patrick Stewart.
„La capitolul resurse online am dat săptămâna aceasta peste site-ul lui Alain de Botton care se numeşte School of Life și care mi s-a părut extrem de interesant pentru că ce a făcut acest elveţian, născut în Marea Britanie, este că a creat o serie de cursuri online pentru adulţi în care se pot culturaliza într-o sumă de domenii. Se adresează practic oricui, de la domenii care ţin de persoana noastră şi anume psihologie, cum să treci peste un divorţ sau cum să te bucuri de călătoriile tale, până la subiecte mai serioase în care face portrete ale unor personalităţi celebre din lumea literaturii, din lumea artei, din lumea filozofiei”, spune spune Flavia Negoescu.
Milioane de aplicaţii culturale şi tot atâţia utilizatori. Până la urmă, cultura online şi-a atins scopul: a devenit prietenoasă şi accesibilă oricui.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
